"Iubeşte-mă că sunt latin"
Săptămâna aceasta am intrat în posesia numărului 2 al revistei "Tracitas atque latinitas", revistă la care am onoarea de a face parte din colectivul de redacţie alături de şase profesori de elită din mediul educativ ieşean. Am rămas plăcut impresionată de două aspecte. Răsfoind revista acasă mai pe îndelete am observat că pe prima pagină domnul profesor coordonator mi-a însemnat câteva gânduri la care nu mă aşteptam şi care mi-au adus un puternic suflu contructiv-evaluativ: Cu inimă curată, cu suflet nobil de roman, dau această revistă încântătoarei şi frumoasei noastre colaboratoare Elena, cu suflet gingaş pentru cultura strămoşilor noştri traco-latini. Căci "fericirea este ştiinţă, iar ignoranţa este nefericire", aşa spunea părintele nostru spiritual Socrate. ~Iaşi, 6.09.2011~

Al doilea aspect care mi-a stârnit admiraţia faţă de activitatea colectivului de redacţie a fost articolul domnului profesor Ilie Istrati, "Iubeşte-mă că sunt latin". Aici am găsit notat următoarele idei: "În ultimii douăzeci de ani după revoluţie, pe piaţa de carte din România, au apărut o mulţime de cărţi, enciclopedii, dicţionare. În unul din dicţionarele explicative DEX, 1998, am observat că pe lângă expunerea corectă a cuvintelor s-au dat unele explicaţii etimologice greşite la unele cuvinte din latină. Autorii dicţionarului amintit au prezentat etimologia unor cuvinte superficial. Atunci când un cercetător onest caută etimologia unui cuvânt în limba română, îl caută mai întâi în limba latină ca limbă mamă a limbii române, apoi când cuvântul căutat lipseşte îl caută în limba traco-dacă. Atunci când cuvântul nu poate fi găsit nici în limba traco-dacă, îl caută în limbile popoarelor balcanice de altă origine ca un posibil împrumut. Să dăm un exemplu despre originea unui cuvânt românesc. Autorii DEX-ului (1998) susţin că etimologia cuvântului popă este slavă. Tot cuvântul popă este atestat şi în Dicţionarul Latin-Român de Gh. Guţu (2004), ca fiind de origine latină. Atunci, ca simplu cititor, cum pot să înţeleg care este originea adevărată a acestui cuvânt în limba română? Este acesta de origine slavă ca împrumut în limba română sau este moştenit din limba latină? Se creează, astfel, o confuzie privind originea cuvintelor."

Articolul explică foarte bine logica de a opta pentru varianta corectă. Este o descriere exhaustivă a adevărului despre originea adevărată a cuvintelor limbii române. În genere, întregul conţinut tematic al revistei pledează pentru fapul că "A cunoaşte şi a ne iubi limba este un act de respect faţă de noi înşine în primul rând".
Publicat de Elena Ungureanu la 00:45:00 www.ungureanu-elena.blogspot.com