Dictionar auto

Esentialul despre ABS

Sistemul ABS (Antilock Braking System) a fost creat pentru a ajuta conducatorul auto sa mentina controlul directiei si sa impiedice vehiculul sa derapeze in timpul franarii. Aparut la mijlocul anilor 1980, ABS-ul echipeaza acum din ce in ce mai multe vehicule, tendinta fiind de a se impune ca echipament obligatoriu pe toate autovehiculele noi.
Sistemul ABS are doua functii principale:
- repartitia electronica a franarii intre fata si spate, prin reglarea alunecarii rotilor spate
- prevenirea blocarii rotilor la franare, prin reglarea independenta a alunecarii celor 4 roti.

Modularea franarii asigurate de sistemul ABS este independenta de efortul asupra pedalei de frana. De aceea, in caz de urgenta, este
recomandat sa aplicati asupra pedalei de frana o presiune puternica si continua. Nu sunt necesare apasari succesive ale pedalei.

Punerea in functiune a dispozitivului ABS se manifesta printr-o pulsatie mai mult sau mai putin puternica resimtita la pedala de frana. Pe carosabilul uscat sau usor umed, veti observa ca distanta de oprire este aproape aceeasi ca in cazul franelor obisnuite. Pe gheata sau pe zapada, dimpotriva, distanta de oprire este mai lunga.

Va recomandam sa fiti preventivi si sa opriti la o distanta considerata sigura fata de celelalte autovehicule sau obstacole. Franarea si directia vehiculului sunt limitate de forta de tractiune pe care pneurile o pot genera. Testele au aratat ca pneurile de iarna reduc, in conditii de carosabil de iarna, din distanta de oprire a unui vehicul dotat cu sistem de franare ABS.

Instaland patru pneuri de iarna in loc de doua, veti mentine o tractiune egala pe fiecare roata care va va ajuta sa conduceti, opriti si sa accelerati vehiculul in siguranta.

Indicatorul ABS
Indicatorul martor al ABS lumineaza cateva secunde la punerea contactului, timp in care sistemul isi face o auto-verificare. Uneori martorul luminos poate fi insotit si de un semnal sonor (doar la anumite modele de masini). Cand indicatorul se stinge, sistemul este operational.

Daca martorul luminos nu se stinge dupa cateva secunde, atunci sistemul are o defectiune. Franele functioneaza normal, dar nu mai beneficiaza de avantajele ABS. Se poate continua drumul normal, dar cu precautie, intrucat la o franare mai brusca rotile se pot bloca ducand la alunecarea necontrolata a vehiculului si la imposibilitatea virarii.

Verificati cat mai repede ABS-ul in service-ul specializat al marcii masinii.




ABS

A
Antilock Braking System - Evitarea blocarii la franare acest sistem elimina blocarea rotilor la franare si pierderea controlului volanului pe suprafete alunecoase. Sensorii de viteza monitorizeaza fiecarea roata in parte si reduc presiunea de franare pe fiecare roata care se invarte mult mai incet decat celelalte. Sistemele ABS pot avea 2, 3 sau 4 canale. Sistemele cu 2 canale au cate un canal pentru fiecare set de roti, cum ar fi roata din fata si cea din spate, de pe partea stanga a masinii. O eventuala blocare a rotilor face ca presiunea de franare sa se reduca la ambele roti ale fiecarui canal. Sistemul ABS cu 3 canale foloseste un canal pentru cele 2 roti din spate, iar rotile din fata sunt monitorizate fiecare de cate un canal. Cele mai performante sisteme ABS folosesc 4 canale, cate unul pentru fiecare roata, pentru un control maxim al volanului si pentru o franare adecvata.
Absorbitor de Socuri
Dispozitiv care transforma miscarea in caldura, in general prin impingerea fortata a uleiului prin canale interne inguste ce fac parte dintr-un dispozitiv tubular. Absorbitorii de socuri, folositi in special pentru a atenua efectul oscilatiilor suspensiei, sunt in general hidraulici.
AC
Acronim pentru Aer Conditionat. Uneori, in mod impropriu, se foloseste si sinonimul A/C, forma ortografica specifica, de regula, limbii engleze. A/C - Abreviere nerecomandata in limba romana.
ACC
Adaptive Cruise Control (control de croaziera adaptabil) - tempomat care se adapteaza la vitezele variate ale celorlalti participanti la trafic si care ajusteaza distanta dintre vehicule. ACC va oferi in viitor - in special coloanelor de camioane - posibilitatea de a utiliza optim un anumit spatiu de circulatie, fara ca siguranta sa fie afectata. Alte sisteme, cum ar fi acela al cremalierei electronice, realizat de specialistii concernului Daimler Chrysler, iau in considerare si ghidarea laterala pe strada.
Accesoriu
Componenta anexa a unui vehicul, care insoteste sau completeaza, suplimentar, un element principal al acestuia, in afara procesului de fabricatie. Accesoriile auto sunt, de regula, elemente de tuning si cosmetizare.
ACEA
Asociatia Constructorilor Europeni de Automobile. Cea mai mare realizare a acestei asociatii a fost editarea unei norme pentru uleiuri, care simplifica foarte tare alegerea uleiului de la benzinarie de catre client.
Acrosare
Agatare din mers a unui vehicul de un altul sau de un obstacol.
Actionare Hibrida
Un vehicul are doua motoare care preiau pe rand actionarea. De regula exista un motor cu ardere si un electromotor. Incarcarea bateriei pentru electromotor se realizeaza prin actionarea cu gaz sau benzina.
Actionare Hidraulica
Operatie mecanica ce se bazeaza pe incompresibilitatea lichidelor (de regula ulei si cateodata, apa) si pe proprietatile acestora de a intampina rezistenta atunci cand sunt impinse cu putere intr-un cilindru mic sau printr-un orificiu; astfel se mareste puterea fortei aplicate. Franele si ambreiajul hidraulice folosesc acest principiu.
Actuator
Element de actionare (motor electric, electromagnet etc.) folosit in sistemele automate (controlate electronic) pentru executarea comenzilor.
Acvaplanare
Fenomen care se produce atunci cand profilul anvelopei nu evacueaza apa acumulata in zona petei de contact cu calea de rulare, formandu-se astfel o pelicula de apa de 1 ... 2 mm intre drum si pneu, deci o pierdere a aderentei si o lipsa totala de controlului asupra vehiculului. Aparitia acestui fenomen este favorizata de mersul cu viteza ridicata pe drum umed, de uzura pneurilor, tipul benzii de rulare a anvelopei etc.
Aditiva
A adauga un aditiv la o substanta (ulei, benzina etc.) pentru a-i ameliora proprietatile sau pentru a obtine noi calitati.
Admisie Normala
Tip de admisie direct din atmosfera a aerului necesar functionarii motoarelor cu ardere interna, in mod natural, prin aspiratie. Din acest considerent, in jargonul automobilistic, sunt folositi si alti termeni, cum ar fi: aspiratie normala, admisie naturala sau aspiratie naturala
Aer Conditionat
Sistem de racire a aerului circulat in interiorul unui autovehicul, cu scopul asigurarii unui climat placut pentru pasageri, in special in timpul zilelor caniculare de vara.
Aerator
Grila orientabila plasata la extremitatea conductelor de ventilatie, care permite dirijarea aerului pulsat in habitaclu.
Aerodinamica
Ramura a mecanicii care se ocupa de miscarea gazelor (in special a aerului) si de efectele lor asupra fluidelor. La proiectarea masinilor, deplasarea pozitiva sau negativa a curentului de aer este studiata in tunele aerodinamice. Este de preferat ca deplasarea negativa sa apese vehiculul cat mai aproape de sol. Rezistenta masinii la frecarea cu aerul este de asemenea studiata.
AGV
Abreviere preluata din limba engleza pentru Automated Guided Vehicle (vehicul ghidat automat), vehicul echipat cu un sistem de ghidare automata care il face capabil sa parcurga anumite trasee prestabilite. Spre deosebire de robotii traditionali, AGV-urile nu sunt manipulatori, ele sunt manevranti de vehicul programati sa urmeze un traseu de ghidare.
AGVS
Sistem automat de ghidare a vehiculului ( Automated Guided Vehicle System) vehicule echipate cu un sistem de ghidare automata, care urmaresc un traseu prestabilit, oprindu-se la fiecare linie de prelucrare sau asamblare pentru a fi incarcate cu piese sau descarcate, manual.
Airbag
Sac de nylon care, in cazul unei ciocniri, se umfla fulgerator, la ordinul venit de la un sistem de comanda, sprijinind actiunea centurii de siguranta. A aparut in 1980, la Mercedes Clasa S, initial pentru sofer, iar in 1988, si pentru copilot. Succesul a venit in 1992, cand VW Golf era prima masina ce oferea in intregime protectia sacilor cu aer. Mai recent au aparut airbagurile pentru coleziuni laterale, cele care protejeaza bazinul si capul.
Alezaj
Diametrul cilindrului unui motor cu piston care functioneaza cu benzina sau abur. Capacitatea cilindrica poate fi marita prin cresterea diametrului cilindrului (realezare).
Alternator
Dispozitiv care transforma energia rotationala in curent alternativ. Alternatoarele furnizeaza energie pentru sistemul electric al vehiculului. De asemenea, alternatorul reincarca si bateria.
Ambreiaj
Mecanism care foloseste placute impregnate cu un material pentru frictiune pentru a transfera energia de la motor la puntea tractoare. Este folosit la schimbarea vitezelor pentru a accelera. Ambreiajul este de asemenea folosit pentru a izola componentele care se rotesc de cele fixe, reducand incarcatura de soc dintre acestea. Vehiculele cu transmisie manuala folosesc ambreiajul pentru a transfera puterea de la cutia de viteza la roti. Compresoarele de aer conditionat folosesc si ele ambreiaj.
Ambreiaj Hidraulic
Orice dispozitiv care transfera puterea intre dispozitivele de intrare si cele de iesire, cu ajutorul unui fluid. Un ambreiaj hidraulic consta in principal din doua ventilatoare inchise intr-o carcasa umpluta cu ulei. Ventilatorul de intrare agita uleiul, iar acest ulei, la randul lui, invarte ventilatorul de iesire. Un astfel de ambreiaj face ca arborele de intrare sa aiba o viteza diferita de arborele de iesire.
Ambreiaj Mecanic
Ambreiaj al carui principiu de functionare se bazeaza pe transmiterea momentului motor ca urmare a fortei de frecare produsa intre suprafetele unor discuri de frictiune puse in contact, cu volantul motorului si, respectiv, cu placa de presiune a ambreiajului, prin intermediul unor arcuri de presiune (elicoidale sau tip diafragma).
Amortizare
Miscarea unei roti care comprima suspensia
Amortizor
Dispozitiv disipator de energie care serveste la atenuarea unui soc, a unui zgomot sau a vibratiilor unui sistem tehnic; denumire laconica pentru amortizorul telescopic al suspensiei; sinonim cu telescop.
Amortizor Telescopic
Atenuator de socuri bazat pe disiparea energiei datorita trecerii fortate a unui fluid prin unul sau mai multe orificii calibrate sau prin supape cu resorturi tarate. Se monteaza in paralel cu elementul elastic al suspensiei (arcul) si poate fi mono sau bitubular. Este de tip telescopic deoarece are o forma tubulara, tija pistonului glisand in cilindrul fluidului de lucru, mai mult sau mai putin, in functie de dezbaterea rotii si de oscilatiile caroseriei.
Ampatament
Distanta (in mm) dintre axa rotilor fata si axa rotilor spate ale unui vehicul directionat conform mersului in linie dreapta, parametru constructiv ce caracterizeaza maniabilitatea si tinuta de drum a unui vehicul; cu cat ampatamentul este mai mare, cu atat tinuta de drum este mai buna, in schimb, maniabilitatea va fi afectata in special in ce priveste abordarea curbelor prericuloase. In jargonul automobilistic, se mai numeste si distanta dintre axe.
An de Fabricatie
Anul indicat de constructor, prin marcare, pe placuta de identificare a vehiculului. Conform standardului ISO 3779, anul de fabricatie este codificat cu o litera sau o cifra identificata pe pozitia a 10-a din structura codului de identificare a vehiculului, cod format din 17 caractere. Anul de fabricatie nu coincide intotdeauna cu anul calendaristic ci cu asa-numitul an-model, lansat de constructori in avans, de regula, imediat dupa vacanta de vara, care coincide cu perioada de revizie tehnica a liniilor de fabricatie. De asemenea, anul de fabricatie nu coincide intotdeauna cu anul vanzarii autovehiculului si nici cu anul punerii in circulatie a acestuia.
An-Model
Anul declarat de constructor, din ratiuni comerciale, ca an de fabricatie al unui vehicul si lansat, de regula, in avans cu 6 luni fata de anul calendaristic. De exemplu, un vehicul inregistrat ca an-model 2005 s-a produs incepand cu luna iulie 2004 pana in iunie 2005. Lansarea in fabricatie a fiecarui an-model presupune, pentru constructor, o noua definire a gamei de produse, fara a ca aceasta sa presupuna insa modificari majore. V. an de fabricatie.
Angrenaj Conic
Set de roti dintate conice care permit ca miscarea sa fie transmisa sub un unghi.
Angrenaj de Diferential
Angrenajul care transmite puterea motorului la puntea motoare si este pozitionat astfel incat sa permita ca rotile din spate sa se invarta la viteze diferite atunci cand vehiculul se incadreaza intr-o curba.
Angrenaj Elicoidal
Roata dintata cu dinti inclinati fata de arbore. Avantajul acestui angrenaj este acela ca doi dintre dinti sunt cuplati in orice moment, miscarea decurgand mult mai lin si fara zgomot.
Angrenaj Hipoid
Tip de transmisie diferentiala care foloseste o roata dintata conica cu dinti in spirala la arborele de actionare si care ii permite rotii dintate sa fie pozitionata sub centrul angrenajului inelar aflat pe arbore. In felul acesta este posibil ca podeaua masinii sa fie pozitionata cat mai jos
Angrenaj Planetar
Tip de angrenaj folosit de Benz, in care niste mici pinioni se invart in jurul unui angrenaj central si trec printr-un inel circular.
Angrenajul
Roti cu zimti de angrenaj care trimit puterea intre arborii de miscare. Atunci cand rotile de angrenaj sunt de masuri diferite, apare o diferenta intre raportul de viteza. Angrenajul este construit din otel dur.
Ansamblu de Scule
Set de scule standard sau speciale necesar pentru producerea unei anumite piese. Aici sunt incluse caprele de montaj, dispozitivele de fixare, aparatele de masura si cele de taiat, dar nu si sculele de prelucrare.
Anti-apupare la viteza
In mod similar ca la anti-plonjare, aceasta caracteristica a suspensiei foloseste fortele induse de acceleratie la suspensia din spate pentru a reduce apuparea.
Anti-plonjare
Caracteristica reglabila a suspensiei din fata care transforma fortele induse de franare in tijele de suspensie, intr-o forta verticala care are tendinta de a ridica corpul, in felul acesta reducandu-se plonjarea cauzata de franare.
Anvelopa
Un tub circular din cauciuc natural sau sintetic si tesatura si care, uneori, contine si otel, amplasat in extremitatea interioara a rotii masinii si care este rezilient datorita faptului ca este umplut cu aer sub presiune.
Anvelopa pentru toate anotimpurile
Pneu ""all season"". Functie de traducerea termenului englezesc ""all season"", se mai numeste si anvelopa pentru orice anotimp.
Apex
Punctul/punctele sau zona aflate pe o linie care intersecteaza un unghi si care ating raza interioara a unghiului.
API
American Petroleum Institute. API a realizat, in anii '90, clasificarea uleiurilor de motor.
APIA
Acronim pentru Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile, asociatie infiintata in 1994 ca sa reprezinte si sa promoveze interesele producatorilor si importatorilor romani de automobile, componente auto, accesorii si echipamente de service.
Aprindere Dubla
Doua bujii pe cilindru, care garanteaza o aprindere sigura a amestecului combustibil-aer. In plus, aprinderea dubla reduce lungimea frontului de flacara din cilindru si astfel se imbunatateste eficacitatea- caci compresia poate fi ridicata fara sa apara pericolul bataii. Alfa Romeo si Mercedes-Benz folosesc, in zilele noastre, cate doua bujii pe cilindru, ceea ce italienii numesc "Twin Spark".
Apupare
Opusul plonjarii, apuparea reprezinta afundarea partii din spate a masinii care se intampla la o accelerare dura. Apuparea este cauzata de transferul de incarcatura de la suspensiile din fata la cele din spate.
Arbore Anti-vibratii
Denumire mai putin folosita a arborelui de echilibrare, bazata pe faptul ca, prin utilizarea acestui arbore, se obtine obtine o ameliorare a vibratiilor specifice functionarii motoarelor cu ardere interna . V. arbore de echilibrare.
Arbore Cotit
Element component al mecanismului motor care permite transformarea miscarii liniare a pistonului in miscare de rotatie, prin el transmitandu-se apoi cuplul motor care pune in miscare autovehiculul sau alti consumatori de energie mecanica. Se mai numeste si vilbrochen sau arbore motor.
Arbore cu Came
Un arbore rotitor care are came sau dinti externi, folosit la inchiderea si deschiderea valvelor de cilindru ale unui motor. Vilbrochenul pune in functiune arborele cu came prin parghii, curele sau lanturi.
Arbore cu Came in Chiulasa
Tip de dispunere a comandei supapelor in care arborele(ii) cu came se afla in chiulasa(ele) de cilindru. Atunci cand arborele cu came este pozitionat in apropierea supapelor,componentele comenzii supapelor pot fi mai rigide si mai usoare, permitand astfel supapelor sa se deschida si sa se inchida mai rapid iar motorului sa aiba o turatie mai mare. Atunci cand arborele cu came in chiulasa este doar unul, acesta actioneaza toate supapele din chiulasa. Daca arborii cu came in chiulasa sunt doi, atunci unul din arbori actioneaza supapele de admisie, iar celalalt supapele de evacuare.
Arbore de compresare
Un arbore care, atunci cand se roteste, vibreaza astfel incat reduce sau anuleaza unele din vibratiile produse de motor. Chiar daca nu sunt esentiali pentru functionarea motorului, arborii de compensare devin din ce in ce mai folositi. Motoarele de 4 cilindri folosesc doi arbori de compensare care se invart in directii diferite, de ambele parti ale vilbrochenului motorului. Motoarele cu trei cilindri sau cele cu sase cilindri in V folosesc un singur arbore de compensare
Arbore de distributie
Vezi: arbore cu came.
Arbore de echilibrare
Arbore prevazut cu contragreutati, antrenat de arborele cotit al motorului si destinat reducerii vibratiilor datorate fortelor si momentelor de inertie ale mecanismului motor. Este o componenta optionala a motorului, specifica doar anumitor motoare pentru care se doreste realizarea unui rafinament functional deosebit. Functie de numarul si dispunerea cilindrilor, se pot folosi unul sau doi arbori de echilbrare pe motor. Se mai numeste si arbore de compensare sau arbore anti-vibratii.
Arbore motor
Vezi: arbore cotit.
Arbore Radial Rasucit
Arbore semiindependent folosit la suspensiile rotilor din spate ale unei masini cu tractiune frontala. O punte orizontala face legatura intre rotile din spate. Aceasta punte se poate rasuci pentru a reduce efectul cauzat de miscarea unei roti asupra celeilalte. Arborele radial rasucit este mult mai putin costisitor decat un sistem de suspensii independente si, de asemenea, mult mai compact.
Arbore Rigid
Sustine rotile care nu sunt actionate de motor
Arbore Rotitor
Arbore care transmite puterea fie prin semiarbori sau prin lanturi laterale. Opusul arborelui fix.
Arbore Secundar
Un arbore rotitor care transfera puterea de la transmisie la rotile din spate.
Arc
Organ elastic, componenta a unei masini sau mecanism, care are proprietatea de a reveni la forma initiala dupa ce a fost deformat ca urmare a unei solicitari in limitele pentru care a fost dimensionat.
Arc cu Foi
Element elastic specific, in general, suspensiilor rigide, compus din mai multe lamele flexibile de otel, usor curbate si de lungimi variabile, foaia cea mai lunga fiind cea de deasupra, care asigura legatura cu caroseria. Se mai numeste si arc lamelar.
Arc Elicoidal
O bara de metal elastic, in forma de spirala, care poate fi comprimat sau extins fara a suferi o deformatie permanenta. Este folosit pentru a izola vehiculul de drum. Arcurile elicoidale sunt de preferat fata de cele plane si sunt folosite mai ales ca arcuri de suspensie.
Arc Lamelar
Vezi: arc cu foi.
Arc Plan
Un numar de placute flexibile de otel, usor curbate, de diferite marimi, montate una peste cealalta. Placutele sunt fixate la capete iar forma curbata le permite sa se indoaie si sa preia socurile. Sunt confectionate din otel pentru arcuri sau din diverse materiale compozite care reactioneaza prin indoire la fortele exercitate asupra lor.
Arc Plan Semieliptic
Arc plan usor curbat care este atasat la unul din capete de caroserie iar la celalalt de partea din mijloc a suspensiei. Una din cele doua parti la care este atasat arcul serveste ca cupla si permite arcului sa-si modifice dimensiunea, in timp ce acesta se intinde sau se contracta.
Arc Progresiv
Arc care are un coeficient de arcuire accelerat. De exemplu, daca primii 2,5 cm de arcuire necesita o forta de 50 kg, urmatorii 2,5 cm vor avea nevoie de o forta mult mai mare decat cea de 50 kg, si tot asa. Arcurile progresive devin din ce in ce mai rigide pe masura ce sunt comprimate, spre deosebire de arcurile simple, care au o rata constanta de arcuire.
Arc Simplu
Arc a carui rata de arcuire este constanta. De exemplu, daca o forta de 50 kg indoaie arcul cu 2,5 cm, alte 50 de kg vor indoi arcul cu inca 2,5 cm, si asa mai departe, pana cand arcul se aplatizeaza sau cedeaza.
Articulatie
Parte a suspensiei care are cate un singur racord la fiecare capat.
Articulatie Cardanica
Articulatie care transmite miscarea rotationala intre doi arbori care nu se afla intr-o linie dreapta. In functie de constructia sa, articulatia cardanica poate avea o variatie unghiulara intre puterea de intrare si cea de iesire. Cel mai simplu tip de articulatie cardanica, numita articulatie "Hooke" sau in cruce, face ca arborele de distribuire sa se invarta de doua ori mai repede sau mai incet fata de arborele de intrare. Aceast fluctuatie de viteza creste odata cu diferenta unghiulara dintre cei doi arbori.
Articulatie de Directie
Articulatie a suspensiei care este aliniata astfel incat sa reziste miscarilor longitudinale ale rotii si care este montata pe sasiu, in spatele rotii.
Articulatie Heim
Articulatie extrem de rigida, denumita si �capat sferic de tija�, folosita in orice mecanism de precizie cu parghii. Articulatiile Heim sunt folosite cel mai adesea la suspensiile masinilor de curse deoarece stabilizeaza rotile intr-o maniera foarte precisa.
Articulatie Laterala
Articulatie a suspensiei care este aliniata astfel incat sa reziste miscarilor transversale ale rotii.
Articulatie pentru controlul convergentei rotilor
Articulatie transversala a unei suspensii multi-articulate, care controleaza directia rotii in timp ce suspensia se misca in sus si in jos.
Articulatie Sferica
Articulatie flexibila ce consta dintr-o sfera aflata intr-un racord, folosita in special la suspensiile din fata deoarece poate face fata la diverse miscari unghiulare. Articulatia sferica permite rotii sa se miste odata cu suspensia si sa primeasca in acelasi timp comenzi de la motor.
Aspiratie Normala
Motor care preia aerul sau "respira" fara ajutorul unui compresor de supraalimentare sau al unui turbocompresor.
ASR
Reglarea patinarii tractiunii. Impiedica rotirea rotilor de tractiune si sporeste astfel stabilitatea la drum. Exista doua metode de baza: ori e micsorata electronic puterea motorului, ori se actioneaza frana rotii ce tinde sa se rasuceasca. ASR foloseste senzorii pentru turatia rotii ai ABS, pentru determinarea rotii care se rasuceste. Multi producatori numesc reglarea patinarii tractiunii in limba engleza: Traction Control: ETC, TC ori TCS.
Atenuator de Soc
Un amortizor elastic folosit pentru a rigidiza treptat suspensia, pe masura ce aceasta atinge punctual maxim de comprimare.
ATF
Automatic Transmission Fluid (fluid pentru transmisia automata)- ulei pentru cutiile automate de viteze. Se foloseste insa si la servodirectii.
Autobuz
Automobil destinat transportului in comun de calatori, prevazut cu minim 10 locuri (inclusiv soferul).
Autocamion
Automobil destinat transportului de bunuri, avand sarcina utila maxima de peste 2,5 t, prevazut cu cabina si platforma fixa, cu sau fara obloane laterale. Intr-o exprimare laconica, se mai numeste si camion.
Autocamioneta
Autoutilitara avand caracteristicile, in miniatuta, ale camionului. Intr-o exprimare laconica, se mai numeste si camioneta.
Autocar
Autobuz destinat, de regula, transportului excursionistilor, in conditii de confort sporit si conform unui program prestabilit.
Autocros
Sport automobilistic, organizat pe clase, prin care se urmareste obtinerea unui timp cat mai bun prin parcurgerea unui traseu prestabilit (de regula, sub 1000 m lungime), traseu care solicita foarte mult atat automobilul cat si abilitatile de conducere si orientare in teren ale pilotului.
Autofrigorifica
Automobil care are caroseria sau semiremorca special amenajata, fiind prevazuta cu izolatie termica a peretilor si agregat frigorific. Este folosita pentru transportul marfurilor perisabile pe distante lungi.
Autoizoterma
Automobil care are o caroserie tip duba, separat de cabina, caroserie prevazuta cu izolatie termica a peretilor dar fara agregat frigorific. Este folosita pentru transportul marfurilor perisabile pe distante scurte.
Automobil
Vehicul motorizat pe patru roti pentru transportul de pasageri care are o capacitate ce nu depaseste 10 locuri. In aceasta categorie intra masinile de politie si cele de curse, dar nu si masinile de salvare sau cele mortuare.
Automobil mic de viteza
Vehicul simplu tip sport, deschis, usor, cu doua locuri si o caroserie simpla (coupe).
Autoportanta
Capacitatea unui sistem sau element de a prelua singur anumite sarcini, fara elemente structurale ajutatoare.
Autoturism
Automobil destinat transportului rapid de persoane si a bagajelor acestora, fiind prevazut cu 2 pana la maxim 9 locuri (inclusiv soferul), avand masa maxima autorizata de 3500 kg si caruia i se poate atasa o remorca usoara (max. 750 kg).
Autoutilitara
Automobil destinat transportului de bunuri, avand sarcina utila maxima mai mica de 2 t. Caroseriile autoutilitarelor sunt derivate, de regula, fie dintr-o caroserie de autoturism (pickup, furgoneta, entreprise etc.), fie dintr-una de microbuz (furgon, camioneta etc.).
Autovehicul
Vehicul autopropulsat suspendat elastic pe roti, senile etc. si destinat deplasarii terestre, dependent sau independent de calea de rulare, in scopul transportului de bunuri sau persoane ori efectuarii de servicii mecanizate diverse.
Autovehicul rutier
Autovehicul prevazut cu cel putin 2 roti destinat deplasarii, cu precadere, pe drumuri amenajate, cu viteze mai mari de 50 km/h.
AWD
All Wheel Drive - se numesc in special autovehiculele japoneze cu tractiune pe toate rotile
Ax cu came
Vezi: arbore cu came. Denumire nerecomandata datorita faptului ca acesta primeste si transmite miscare de rotatie in jurul axei sale, deci este un arbore, nu ax, care doar sustine elemente cu miscare de rotatie.
Ax Oscilant
Tip de suspensie independenta, in partea din spate a masinii, ce foloseste semiarbori care au articulatii cardanice la capetele din interior, de ambele parti ale diferentialului.


Axa de Directie
Linia care intersecteaza pivotii de directie superiori si inferiori de la roata virata. La o masina cu suspensii rigide, axa de directie este definita de linia formata la capatul de sus de suportul lonjeronului si la cel de jos de articulatia sferica.

  B
Baia de Ulei
Spatiul de la blocul motor, de sub vilbrochen, in care uleiul se scurge

Baie uscata a carterului
Tip de motor cu combustie interna in care uleiul de ungere este stocat intr-un rezervor separat sau intr-un radiator de racire si nu in carterul motorului. Uleiul este pompat la motor de catre pompe separate.

Banda de ieşire
Banda de decelerare la autostrăzi

Banda de Intrare
Banda de accelerare la autostrăzi

banda de urgenţă
Banda rezervata situatiilor de urgenţă pe autostrăzi

Bara antiruliu
Vezi: bara stabilizatoare.

Bara de Torsiune
Tip de arc care se rasuceste pe masura ce este comprimat sau intins. Arcurile barei de torsiune sunt simple si robuste si sunt folosite in sistemul de suspensii.

Bara Stabilizatoare
Element de suspensie (folosit in fata, spatele sau in ambele capete ale masinii) care reduce alunecarea masinii, rezistand oricarei miscari verticale neuniforme dintre cele doua roti la care este conectat. Bara stabilizatoare nu afecteaza rigiditatea suspensiei atunci cand ambele roti sunt deviate in mod egal in aceeasi directie. Bara stabilizatoare sporeste manevrabilitatea vehicului, crescand stabilitatea in curbe si la manevre bruste. Marea majoritate a vehiculelor au bare stabilizatoare in fata. Barele stabilizatoare aflate atat la rotile din fata cat si la cele din spate pot reduce si mai mult alunecarea masinii.

Baril (bbl)
Atunci cand se face referire la automobile, acesta se refera la carburatoare. "2bbl" inseamna ca acel carburator are 2 jicloare de combustibil. Numarul de jicloare determina cantitatea de combustibil pe care carburatorul o poate furniza. Un carburator tip 4bbl poate asigura mai mult combustibil decat unul similar de 2bbl.

BAS
Prescurtare a celor de la Mercedes pentru asistarea franei. Acesta recunoaste intentia soferului de a pune o frana totala dupa viteza si puterea miscarii pedalei de frana si activeaza automat intreaga putere de franare, pentru a se obtine un spatiu de franare cat mai scurt.

Bbl sau bbl
Abreviere pentru barilul petrolier, unitate de masura pentru volume egala cu circa 160 l. Abrevierea provine din denumirea englezeasca Blue Barrel (butoi albastru), lansata de americani prin anul 1870. Pentru a manipula cantitatile de petrol s-au consacrat atunci niste butoaie, initial confectionate din lemn, vopsite in albastru si avand capacitatea standard de 40 galoni (1 galon = circa 4 litri) si capacitatea efectiva de 42 galoni, 2 galoni considerandu-se ca se pierd datorita tarnsportului si volatilizarii .

Benzina
Carburant hidrocarbonic, produs petrolier sau de sinteza destinat alimentarii motoarelor cu aprindere prin scanteie.

Berlina
Termen din timpul celui de-al doilea razboi mondial care descrie o masina de lux, cu geamuri mici care permiteau pasagerilor sa priveasca afara fara a putea fi observati din exterior.

Berlineta
"Berlina de dimensiuni mai mici, denumirea fiind preluata intocmai din italiana. Intrucat aprecierea dimensiunilor caroseriei este (deocamdata) pur subiectiva, se evita, in general, folosirea denumirii de ""berlineta"", mai ales atunci cand, pentru constructor, sunt in joc interese comerciale. Motorizarea asociata berlinetei este, in generala, plasata in plaja de cilindree 600 ... 1300 cm3."

Bi-Litronic
Denumire a firmei Bosch pentru un far cu xenon care emite faza mica si faza mare din aceeasi sursa.

Bicarburatie
Alimentare alternativa cu doi carburanti (gaz sau benzina) a unui motor cu aprindere prin scanteie.

Bicilindric
(Despre motoare, compresoare) Cu doi cilindri.

Bicorp
Tip de caroserie specifica anumitor autoturisme, care prezinta o degrosare pronuntata a partii fata, de la nivelul parbrizului, profilandu-se, astfel, doua corpuri (volume): compartimentul motor si habitaclul (in acest caz, habitaclul inglobeaza in el si portbagajul spate); este cunoscuta si sub denumirea de caroserie in doua volume; autoturism cu caroserie in doua volume.

Biela
Bratul care leaga pistonul de vilbrochen si transforma miscarea pistoanelor in miscare rotativa.

Bila de Recirculare
Mecanism de directie in care arborele de directie pune in functiune o roata melcata care, la randul ei, face ca un bloc metalic cu dintii sa se miste inainte si inapoi. Rulmentii cu bile reduc frecarea dintre roata melcata si bloc. In timpul ce blocul se misca, dintii sai pun in functiune o roata dintata care legata de coloana de directie care, la randul ei, pune in miscare timoneria de directie.

Blocare
Momentul in care un cauciuc incepe sa patineze in timpul franarii. Forta maxima de franare a unui cauciuc este dezvoltata atunci cand acesta este pe punctul de a se bloca. Deci distanta de franare cea mai scurta apare atunci cand rotile din fata si cele din spate ating punctul de blocare simultan. Acest lucru se intampla destul de rar datorita conditiilor variabile de drum si de tractiune si, de cele mai multe ori, rotile din fata se blocheaza inainte sau dupa cele din spate. Blocajul rotilor din fata este mai stabil decat cel al rotilor din spate.

Blocare Opusa
Tehnica in care volanul este indreptat in alta directie decat directia de mers a masinii. Blocarea opusa este folosita pentru a controla masina la supravirare, cand partea din spate a masinii oscileaza prea mult.

Blow-by
Termenul pentru gazele ce trec in timpul arderii din cilindru pe langa piston si ajung in incaperea axului motor. Ele sunt evacuate prin aerisirea incaperii axului motor catre canalul de introducere a aerului.

Brat Oscilant
Parghie cu pivot care transmite actiunea tachetului la tija supapei. Miscarea in sus a tachetului este transformata in miscare in jos a tijei supapei.

Brat Trenant
Element de suspensie ce consta intr-o parte longitudinala care pivoteaza si care are un butuc de roata atasat rigid de capatul care treneaza. Un brat trenant indeajuns de rigid poate asigura pe deplin pozitia rotii. Este similar unui brat semi-trenant, cu singura exceptie ca axa de pivotare este strict perpendiculara pe linia centrala longitudinala a masinii.

Break
Caroserie de autoturism in doua volume, cu spatele mult alungit, usa tip hayon pentru accesul la portbagaj si bancheta rabatabila. Se foloseste, uneori, si varianta ortografica romanizata brec.

Buclier
Parte componenta a barei parasoc (fata sau spate) a unui automobil, element tip scut care da o forma estetica si aerodinamica parasocului, integrandu-l, cel mai adesea, in volumul caroseriei.

Bucsa
Un element simplu de suspensie, in general compus din doua tuburi de otel coaxiale legate printr-un manson de cauciuc. Libertatea de miscare a bucsei in diverse directii atenueaza efectul unui drum dificil si manevrabilitatea masinii.

Bujie
Bujia transforma energia inalta intr-un arc care face legatura intre electrozi. Arcul face ca amestecul de benzina-aer sa se aprinda, sa extinda si sa furnizeze energie prin apasarea pistonului.

C
Cabrioleta
Un alt termen folosit pentru masina decapotabila. Producatorii europeni denumesc modelele decapotabile Carbriolet sau Cabrio. Masina decapotabila are un plafon care poate fi coborat si doua sau patru locuri.

Cadru
Structura de baza, de tip punte, a masinii care sustine si pozitioneaza caroseria si partile mecanice importante ale masinii.

Cal-Putere (CP)
Unitatea de masura pentru puterea produsa de un motor. Puterea efectiva sau puterea de franare (CP) si kilowatii (KW) sunt unitatile standard. Cu cat caii-putere sunt mai multi, cu atat vehiculul poate atinge o viteza mai mare. Un motor obisnuit de 3.0 L 24 V V-6 dezvolta o putere de franare de 190 CP la 5000 rotatii pe minut. Un motor de 24 V V-6 poate dezvolta o putere de franare si de 190 CP deoarece poate accelera mai bine decat unul similar de 12 V V-6. Un cal-putere este egal cu 75 de kilogrammetri pe secunda.

Calandru
Element frontal al unei caroserii auto, plasat intre faruri si prevazut cu prize de aer, prin care se faciliteaza racirea motorului si care contribuie, totodata, la personalizarea diverselor modele de automobile. La unele caroserii, calandrul este integrat in capota fata. Mai este cunoscut si sub denumirea de grila radiator, datorita faptului ca, in general, in spatele acestuia este plasat radiatorul de racire a motorului, asigurandu-se astfel un schimb mai eficient de caldura.

Calcai si Varf
Tehnica de trecere intr-o viteza inferioara in timpul franarii, care necesita ca soferul sa apese in acelasi timp toate trei pedalele unei masini cu transmisie manuala. Pentru a trece intr-o viteza inferioara folosind tehnica calcai si varf, soferul trebuie sa apase cu varful piciorului drept pedala de frana si, in timp ce continua sa franeze, foloseste calcaiul sau partea laterala a aceluiasi picior pentru a impulsiona acceleratia, marind rotatia pe minut a motorului, in timp ce trece intr-o viteza inferioara. Piciorul stang apasa pedala de ambreiaj. Procesul se desfasoara dupa cum urmeaza: se apasa frana cu piciorul drept, se calca ambreiajul cu piciorul stang, se trece intr-o viteza neutra, in tot acest timp frana fiind calcata, se da un impuls scurt acceleratiei cu partea laterala sau cu calcaiul piciorului drept pentru a tura motorul, se trece intr-o viteza inferioara, se da drumul la ambreiaj, se ridica piciorul dupa pedala de frana. Aceasta tehnica este foarte greu de manuit, dar exersand, poate fi pusa in aplicare in mai putin de o secunda. Acest proces ajuta ca fluxul de putere al motorului sa fie optim si asigura o viata mai lunga a transmisiei.

Cama
Dinte extern sau partea cea mai exterioara a unui arbore rotitor. Cama este folosita pentru a transmite miscarea la un moment determinat in cadrul rotatiei arborelui.

Camera de combustie
Spatiul care ramane deasupra cilindrului atunci cand pistonul se afla in pozitia fixa de sus. Aici are loc arderea amestecului de combustibil si aer. Deoarece aici au loc arderile, forma si designul acestei camere poate afecta puterea, consumul de combustibil si emisiile de la motor.

Camera de Combustie Sferica
Camera de combustie sferica, aflata in partea de sus a cilindului motorului. Forma sferica asigura o eficienta ridicata deoarece fortele de explozie sunt directionate catre piston de catre suprafata curbata a camerei de combustie.

Camion Usor
Vehicul care cantareste mai putin de 6 tone.

CAN
Abreviere preluata din limba engleza pentru Controller Area Network (intr-o traducere aproximativa, retea de control zonal, traducere neconsacrata insa in limba romana), standard si tehnologie de comunicatie seriala pe retea dezvoltat pentru prima data de firma Bosh, special pentru aplicatiile auto. Transferul semnalului nu se mai efectueaza prin cabluri singulare ci printr-un cablu comun pentru culegerea de date, care vor putea fi apoi folosite de toate dispozitivele electonice conectate. Se permite astfel conectarea senzorilor si actuatorilor de pe un autovehicul intr-un sistem sau subsistem de aplicatii in timp real.
Canal de Evacuare
Pasajul aflat in partea superioara a cilindrului care conduce gazele de la supapa de evacuare la colectorul de evacuare.

Capacitate
Denumire laconica pentru capacitatea cilindrica a unui motor cu ardere interna.

Capacitate cilindrica
Denumire generica pentru volumul dislocat de pistoanele unui motor in cursa lor de la punctul mort interior pana la punctul mort exterior a unui motor cu ardere interna. In cazul motoarelor cu mai multi cilindri, se vorbeste de o capacitate cilindrica unitara (aferenta unui singur cilindru) si de o capacitate cilindrica totala (suma capacitatilor cilindrice unitare). In vorbirea curenta, prin capacitate cilindrica se intelege capacitate cilindrica totala si se exprima, de regula, in cm3 sau in litri. Se mai numeste si litraj sau cilindree.

Capacitate de trecere
Caracteristica functionala, constructiva si geometrica a unui autovehicul care reflecta posibilitatea acestuia de a se deplasa pe drumuri rele (cu denivelari, noroaie, pante, serpentine, strat gros de zapada etc.) sau in teren natural, fara drum.

Capacitatea Cubica
Volumul cilindrului masurat intre partea fixa de sus a pistonului si cea de jos. Se masoara in centimetri cubi sau toli (inch) cubi.

Capota
Partea de la masina care se ridica si care acopera motorul.

Carburant
Combustibil lichid, usor volatil, folosit pentru alimentarea motoarelor cu ardere interna (benzina, motorina si GPL-ul).

Carburator
Un mecanism prin care aerul si combustibilul sunt atomizati si introdusi la motor. Acesta masoara proportia adecvata de combustibil si aer pentru a forma un amestec si variaza raportul dintre ele in functie de motor. Aerul suflat prin jicloarele de combustibil se transforma intr-un amestec de aer-combustibil care este ars la cilindri. Carburatoarele se foloseau la majoritatea masinilor inainte de 1985. In prezent se foloseste injectia.

Carcasa Tubulara
Carcasa unei masini, construita din tevi sudate. Carcasele tubulare sunt mai usor de fabricat in cantitati mici comparativ cu carcasele unitare.

Carosaj
Unghiul de inclinare a rotii unui automobil in raport cu verticala, privind din fata sau din spatele automobilului, unghi prescris de constructor pentru ameliorarea uzurii pneurilor si a aderentei acestora in functie de sarcina (carosaj pozitiv) sau de intrarea in viraj (carosaj negativ). De asemenea, in cazul rotilor directoare, carosajul contribuie la micsorarea efortului necesar bracarii rotilor. Este considerat pozitiv atunci cand roata este inclinata spre exterior si negativ, cand roata este inclinata spre interior. Se mai numeste si unghi de cadere sau unghi de inclinare a rotii in plan transversal.

Caroserie
Coachwork in engleza, carrosserie in franceza, Karosserie in germana, carrozzeria in italiana - corpul automobilului, habitaclul cu tot confortul si optiunile de lux, distinct de sasiu.

Carte service
Document prin care se tine evidenta interventiilor tehnice efectuate, in reteaua service autorizata, asupra unui vehicul aflat in perioada de garantie.

Carter motor
Denumire generica a partii fixe, tip carcasa, a mecanismului motor, care este constituita, de regula, din carter superior (blocul motor sau blocul cilindrilor) si carter inferior (baia de ulei). In jargonul automobilistic, denumire improprie pentru baia de ulei a motorului.

Carterul Motorului
O cuva sau o cutie care inchide partea de jos a motorului, sustine vilbrochenul si stocheaza uleiul pentru motor.

Catalizator
Componenta a sistemului de evacuare a gazelor de ardere si foloseste la rearderea gazelor de esapament, fapt prin care se micsoreaza componentele toxice. Carcasa consta dintr-un otel superior rezistent la caldura, iar in interior se gaseste de obicei o bucata de ceramica cu nenumarati faguri fini, monolitul. Interiorul fiecaruia dintre acesti faguri este acoperit cu un aliaj special, care contine platina. Alternativ, in locul acestor monoliti pot exista si folii fine de metal, de 0,5 mm grosime, infasurate.

Catalizator de oxidare
Convertor catalitic care pernite oxidarea monoxidului de carbon si a hidrocarburilor nearse (lichide si gazoase) din gazele de esapament ale motoarelor Diesel, cu scopul reducerii poluarii, inclusiv prin diminuarea particulelor emise (cu 20 ... 50%). Se mai numeste si oxicat.

CC sau cc
Abreviere pentru centimetrul cub, unitate de masura consacrata pentru evaluarea capacitatii cilindrice a motoarelor cu ardere interna. Uneori, se mai utilizeaza si abrevierea cmc.

CDC
Abreviere preluata din limba engleza pentru Continuous Damping Control (control permanent al suspensiei). Sistemul CDC este asociat suspensiilor adaptive (electronic) in timp real si este util nu numai pentru ocupantii automobilului, contribuind substantial la imbunatatirea confortului acestora, dar si pentru siguranta sarcinii utile (in cazul vehiculelor comerciale) si pentru protectia pneurilor, a elementelor suspensiei si a diverselor componente electronice ale vehiculului, contribuind la cresterea duratei de viata a acestora. Acest sistem monitorizeaza permanent mai multi factori cum ar fi sarcina, conditiile de drum, miscarile vehiculului si actiunile soferului. Senzorii montati pe vehicul reactioneaza instantaneu la orice schimbare, determina cerintele optime de atenuare a socului si regleaza continuu performantele automobilului. Aceasta optimizare a suspensiei are loc in timp real, toate actiunile derulandu-se in fractiuni de timp de ordinul milisecundelor. Ca avantaj, in plus, castigul de stabilitate si manevrabilitate confera, evident, o siguranta de drum sporita vehiculului si ocupantilor acestuia.

CDI
Denumire a firmei Mercedes pentru Common-Rail-Diesel-Injektion-Direkteinspritzer (injector diesel comun).

Celula de Combustibil
Componenta electro-chimica care produce curent electric cu ajutorul combustibililor potriviti, de tipul metanolului sau al hidrogenului in combinatie cu oxigenul. In acest fel, ea poate pune in miscare un eletromotor si, astfel, un vehicul. Cea mai mare problema este pretul sau ridicat, care nu scade nici macar la productia in serie. Cu toate acestea, din considerente de imagine, producatorii de automobile nu le impun clientilor costurile complete.
Centimetru cub (cc)
Masura europeana pentru capacitatea cilindrica a motorului. 1.000 cc = 1 litru = 61 toli (inch) cubi.

Ceramica
Folosit ca material usor si extrem de rezistent. La Porsche (turbo) si Mercedes (CL 55 AMG) se foloseste deja la placutele de frana. Avantajul consta in rezistenta enorma, iar timpul de folosire se ridica la 300.000 de kilometri. In afara de aceasta, greutatea acestor placute este cu 60% sub greutatea celor din otel, ceea ce micsoreaza masa fara suspensie, imbunatatind astfel confortul la mers.

Certificat de Inmatriculare
Dovada de proprietate asupra vehicului.

Cheder
Element de etansare (usi, ferestre, capote etc.) sub forma unui cordon din cauciuc sau plastic, cu un profil special, adaptat locului de montare.

Chiulasa de Cilindru
Produs turnat din aluminiu sau fier care gazduieste camera de combustie, orificiile de admisie si evacuare si diverse supape. Chiulasa (sau chiuloasele, in cazul in care motorul are mai multe seturi de cilindri) se afla intodeauna deasupra cilindrilor. Chiulasa, partea detasabila aflata deasupra blocului de cilindri, contine bujiile si supapele. Ea sigileaza cilindrul si formeaza partea de sus a camerei de combustie.

Ciclomotor
Vehiculul cu 2-3 roţi care este prevăzut cu motor cu ardere internă având capacitate cilindrică de cel mult 50 cm3, care păstrează caracteristicile generale ale bicicletei, putând fi pus în mişcare şi cu ajutorul pedalelor, şi a cărui viteză de deplasare prin construcţie, nu depăşeşte 50 km/h.

Ciclu in patru timpi
Un motor cu ardere interna si ciclu in patru timpi necesita doua rotatii ale cilindrului sau patru curse de piston pentru a obtine o cursa utila, o cursa interna, o cursa de compresiune, o cursa de evacuare. Este mult mai eficient decat motorul cu ciclu in doi timpi. De asemenea, mai este denumit si ciclul Otto.

Ciclu motor
Totalitatea starilor termodinamice succesive (timpi) prin care trece amestecul carburant, incepand dintr-o stare initiala (admisia), pana ce se revine la acea stare. Intr-un motor policilindric, la nivelul fiecarui cilindru are loc un ciclu motor separat, intr-o ordine prestabilita de constructor.

Cifra Cet
Este capacitatea de aprindere a combustibililor Diesel. Pentru a se aprinde cu siguranta, motoarele Diesel de azi au o cifra Cet de 50.

Cifra cetanica
Vezi: indice cetanic.
Cifra octanica
Numar care masoara rezistenta benzinei la detonatie (aprindere prematura). Cu cat este mai mare cifra octanica, cu atat mai mica este probabilitatea unei detonatii. O cifra octanica mare (peste 91) este utila doar daca producatorul masinii o recomanda in mod expres. Octanul este de fapt o hidrocarbura (C8H18).

Cilindru
Cavitatea tubulara goala pe dinauntru aflata in blocul de cilindri, in care pistonul se misca si in care are loc combustia. In general este facuta din otel turnat, ca parte componenta a blocului de cilindri.

Clapeta de acceleratie
Este o usita pe traseul de aspiratie care regleaza aerul ce patrunde in motor. Deschisa total inseamna accelerat la maximum, iar la mersul in gol ea este aproape total inchisa.

Clima
In jargonul automobilistic, sistem de climatizare; aer conditionat.

Climatronic
Sistem de aer conditionat controlat electronic. Temperatura setata este mentinuta constant, fiind monitorizati, in acest scop, o serie de parametri, cum ar fi: turatia ventilatorului, debitul si distributia aerului etc.

CMC sau cmc
Vezi: cc.

CO
Prescurtare pentru monoxid de carbon, gaz evacuat in urma arderii incomplete din motor

CO
1 - Abreviere pentru cifra octanica (v. cifra octanica). 2 - Formula chimica si simbolul monoxidului de carbon, emisie poluanta ce se regaseste in gazele de esapament si are limite maxime admise reglementate.

Cod VIN
Vezi: numar de identificare vehicul

Coeficient aerodinamic
Denumire generica a coeficientilor adimensionali dependenti, in principal, de forma caroseriei si in legatura cu fortele si momentele aerodinamice specifice unui vehicul aflat in miscare. In functie de axa dupa care actioneaza fortele si momentele induse de fenomenul aerodinamic, acesti coeficienti sunt in numar de sase, si anume: Cx - coeficient aerodinamic de trena, Cy - coeficient aerodinamic de deriva, Cz - coeficient aerodinamic de portanta, Cl - coeficient aerodinamic de ruliu, Cm - coeficient aerodinamic de tangaj si Cm - coeficient aerodinamic de deviere. In jargonul automobilistic, prin coeficient aerodinamic se intelege, de regula, coeficientul aerodinamic de trena (Cx), care este cel mai relevant, in ce priveste aerodinamica automobilului, el fiind asociat rezistentei aerodinamice (componenta longitudinala, dupa axa X, a fortei aerodinamice).

Coeficient de rezistenta
Masura adimesionala pentru forma aerodinamica a unui obiect. O masina aerodinamica are un coeficient de rezistenta de aproximativ 0,30, comparativ cu cel al unei placi care este de 1,98.

Colectorul de date (Bus)
Sistem care leaga toate componentele electronice din masina printr-un circuit inelar. Comenzile digitale se invart in acest circuit pana "coboara la statia de destinatie", punand in functiune aparatul de comanda de acolo. La Mercedes CL exista trei asemenea circuite de date. Cel mai rapid e un circuit de unde luminoase ce realizeaza o rata de transmisie de 5,65 Megabaud.

Colectorul de evacuare
Reteaua de canale care colecteaza gazele de esapament de la diverse orificii de evacuare si le directioneaza catre catalizatorii sistemului de evacuare si toba de esapament. Un colector cu canale cu circulatie libera, cu o configuratie bine stabilita, numit autoclava, poate imbunatati ventilatia.

Coloana A
Montatul usilor din fata, apartine elementelor verticale portante ale caroseriei; de ele sunt fixate usile din fata. Se continua sub forma de coloana a plafonului si formeaza conturul parbrizului, la berline. Analog coloanei A, exista si coloanele B, C, iar la modelele combi exista si coloana D.

D
Dealer
O firma care cumpara si vinde, cu un adaos comercial. Firma lucreaza indeaproape cu consumatorul, in comparatie cu o firma distribuitoare sau un angrosist, dar opereaza cu un adaos comercial ceva mai ridicat decat acestia.
Dealer auto
Punct de vanzare cu amanuntul care comercializeaza o linie de produse (sau chiar mai multe) ale unui producator catre publicul larg sau companii auto. Dealer-ul asigura de asemenea service si vinde piese de schimb pentru marca de masini pe care le comercializeaza. In anumite cazuri, un dealer poate comercializa si produsele altui producator.
Decapotabila
Orice masina cu plafon pliabil. Termenul a aparut in SUA in jurul anului 1930. In anii '50 a aparut si termenul "decapotabila cu plafon rigid" care desemneaza o masina al carei plafon seamana cu cel al unei decapotabile dar este fix si nu se poate plia.
Declivitate
Inclinarea unui drum pe o porţiune uniformă faţă de axa orizontală
Demaror
Motor electric alimentat de la o baterie, care serveste la pornirea motoarelor cu ardere interna. Se mai numeste si electromotor de pornire sau starter.
Deplasare unghiulara
Rotatia in jurul unei axe verticale care trece prin centrul de gravitatie al masinii.
Deport
Distanta, masurata in milimetri, dintre suprafata de asezare a jantei pe butucul rotii si un plan paralel cu aceasta suprafata, care trece prin mijlocul rotii (pe latime)
Deportant
Care produce efectul de deportanta.
Deportanta
Forta verticala, indusa prin mijloace tehnice adecvate, menita sa anuleze sau sa diminueze efectul portantei.
Deriva
Denumire laconica pentru unghiul dintre directia de deplasare dorita a unui autovehicul si directia reala de deplasare a acestuia, datorata elasticitatii pneurilor si determinata de solicitari transversale diverse (rafalele puternice de vant sau de curentii de aer formati datorita circulatiei cu viteza mare a unor vehicule grele pe directia opusa de mers, intratul in viraj etc.). Se mai numeste si unghi de deriva a pneului (denumire ISO) sau unghi de alunecare a pneului (denumire SAE).
Deriva zero de directie
Sistem de directie a carui geometrie are o raza de frecare egala cu zero. Aceasta configuratie minimizeaza efectele produse de acceleratie (la masinile cu tractiune frontala) sau de franare pe drumuri cu suprafata inegala.
Detonatie
Conditie in care, dupa ce bujia se aprinde, o parte din amestecul de combustibil-aer nears in camera de combustie explodeaza in mod spontan si acest efect este contrabalansat doar de caldura si presiunea create de amestecul de combustibil-aer deja aprins.
Deviere de torsiune
Tendinta unei masini de a vira intr-o anumita directie la accelerare. Devierea de torsiune este mai des intalnita la masinile cu tractiune pe fata deoarece fortele de reactiune create de semi-arbori pot genera forte neegale de directie la rotile din fata.
DI
Injectia directa (Direct Injection), atat la motoarele Otto, cat si la cele Diesel. Astfel, combustibilul este injectat direct in camerele de ardere si ars bine, fara ocoale prin camere laterale. La Diesel era problematic zgomotul puternic al exploziei. Audi a reusit sa remedieze aceasta deficienta printr-o turbionare exacta a aerului si printr-un amestec cat mai bun cu combustibilul.
Diesel sau dieseL
Vezi: motor Diesel
Dieseliza
A echipa un automobil cu un motor Diesel sau a modifica structura unui motor cu aprindere prin scanteie pentru a-l face sa functioneze ca un motor Diesel.
Dieselizare
Actiunea de a echipa un automobil cu motor Diesel sau de a modifica structura unui motor cu aprindere prin scanteia pentru a-l face sa functioneze ca un motor Diesel.
Diferential
Permite ca rotile din dreapta si din stanga sa se roteasca la diferite rotatii pe minut. Acest lucru este necesar mai ales la curbe, cand roata din exteriorul curbei se invarte mai repede decat cea aflata in interior, pentru a compensa distanta mai mare pe care o are de parcurs
Diferential autoblocabil
Diferential specific automobilelor de lux cu capacitate mare de trecere, la care repartitia momentului motor la roti se face in functie de conditiile de deplasare, evitandu-se astfel patinarea, continuu si fara interventia soferului, atunci cand aderenta uneia dintre rotile motoare este mai mica.
Diferential blocabil
Diferential specific automobilelor cu capacitate mare de trecere, care permite ca, printr-o blocare comandata de sofer, sa se anuleze miscarea diferentiata a rotilor (unul dintre arborii planetari este blocat cu un stift solidar cu carcasa diferentialului). Se asigura astfel posibilitatea deplasarii autovehiculului si atunci cand aderenta uneia dintre roti este foarte mica.
Diferential de blocare
Diferential ale carui distributii pot fi blocate impreuna, astfel incat sa se elimine miscarile diferite ale celor doua roti si sa se maximizeze tractiunea in conditii de drum alunecos.
Diferential de centru
Diferential folosit la sistemul de tractiune pe toate rotile (AWD) pentru a distribui forta la diferentialul din fata si la cel din spate.
Diferential de torsiune
O alta forma constructiva a diferentialului central, utilizata la firma Audi, pentru modelele Quattro.
Diferential interaxial
Diferential suplimentar, folosit in cazul autovehiculelor cu tractiune integrala, pentru a permite preluarea diferentei de deplasare a rotilor de pe puntea fata, comparativ cu cele ale puntii spate (cazul trecerii peste obstacole), printr-o repartizare adecvata a cuplului motor pe fiecare dintre punti. Acesta este amplasat central, fata de axa caroserie, intre diferentialul puntii fata si cel al puntii spate. Mai rar, in limba romana, se numeste si diferential de torsiune.
Diferential partial de alunecare (LSD, Limited Slip Differential
Diferential care reduce diferenta de viteza dintre roti. LSD-ul imbunatateste tractiunea impiedicand roata care patineaza sa mai primeasca putere de la motor. Acest lucru forteaza ambele roti tractoare sa aiba aceeasi viteza de rotatie indiferent de tractiunea disponibila. Rotile sunt totusi actionate diferit la conditii normale de drum, dar tractiunea este imbunatatita cand masina ruleaza in noroi sau pe zapada. Diferentialul partial de alunecare asigura transmiterea unei rotatii la ambele roti chiar daca una dintre ele se afla pe o portiune alunecoasa.
DIN
Acronim preluat din limba Germana pentru Deutsches Institut fur Normung (Institutul German de Standardizare), institut care a elaborat mai multe norme de standardizare cu aplicare in domeniul auto, norme recunoscute in majoritatea tarilor europene.
Directie asistata
Sistem de control al directiei (electric, hiraulic, electro-hidraulic etc.) in scopul imbunatatirii stabilitatii autovehiculului si a adaptarii tinutei de drum la viteza de deplasare.
Directie convergenta a rotilor
Schimbarile in directia unei roti care apar fara ca soferul sa miste volanul. Directia convergenta poate fi cauzata de directie sau de deformatii ale pieselor de suspensie, datorate tensiunilor aparute la viraje, accelerare si/sau franare atat pe drumuri netede cat si cu denivelari.
Directie cu pinion si cremaliera
Tip de directie uzual. Volanul este legat de pinion care pune in functiune o cremaliera. Pe masura ce pinionul se invarte, se pune in functiune si cremaliera, care pune in functiune mecanismul de directie, facand ca rotile sa se miste in stanga sau in dreapta.
Directie la toate rotile (4WS, Four Wheel Steering)
Mecanism care permite si rotilor din spate sa fie directionate. Unghiul de directie este adesea limitat la 2-3 grade. Acest mecanism permite ca atat rotile din spate cat si cele din fata sa fie directionate pentru a imbunatati manevrabilitatea si pentru a asigura mai multa stabilitate la viraje.
Directie neutra
Situatie in care masina se afla in curba iar unghiurile de alunecare in fata si in spate au aproximativ aceeasi valoare. Desi aparent pare o stare de echilibru ideala, directia neutra nu ofera o stabilitate la fel de mare precum o usoara subvirare, la care deriva este mai mare la rotile din fata decat la cele din spate.
Discul de frana
Frana foloseste un rotor in forma de disc si etriere care tin placutele de frana. Rotorul este atasat butucului de roata si se invarte odata cu el. Etrierele sunt fixe. Atunci cand pedala de frana este apasata, etrierele exercita presiune asupra rotorului. Placutele de frana incetinesc rotorul ori de cate ori este nevoie. Majoritatea masinilor folosesc discuri de frana la rotile din fata. Discurile de frana rezista la caldura si isi pot pastra puterea de franare mult mai bine decat franele cu tambur
Dispozitiv de pornire
Motor mic alimentat de baterie care invarte vilbrochenul inainte ca motorul sa porneasca.
Distanta dintre axe
Distanta dintre centrele axei rotilor din fata si axei rotilor din spate, vazuta din lateral.
Distribuitor
Un dispozitiv care transfera forta electromotoare la bujie. Distribuitorul directioneaza forta electromotoare de la bobina la bujie pentru ca aceasta din urma sa se declanseze.
Distributie
Denumire laconica pentru mecanismul de distributie al motoarelor cu ardere interna, mecanism care comanda timpii de lucru ai ciclului motor (admisia, compresia, destinderea si evacuarea) pentru fiecare cilindru in parte. In jargonul automobilistic, cand se spune distributie schimbata se intelege ca a fost schimbata recent cureaua de distributie si, eventual, rolele intinzatoare (numai pentru motoarele la care antrenarea mecanismului de distributie se face prin curea dintata).
DOHC
Abreviere preluata din limba engleza pentru Double OverHead Camshaft (doi arbori cu came in chiulasa). Se foloseste, de regula, in sintagma motor DOHC, semnificand un motor cu doi arbori cu came in chiulasa: unul pentru actionarea supapelor de admisie si celalalt pentru actionarea supapelor de evacuare.
Dos-A-Dos
Automobil in care cei patru pasageri stau fata in fata sau spate in spate, aparut la inceputul secolului XX. Foarte rar intalnit in prezent.
Dream car
Un automobil unic, futurist si experimental, care este prezentat in general la targuri auto pentru a stimula interesul fata de produsele producatorului respectiv. Doar o parte dintre ele intra in productia de serie.
Drum public
Cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice.
Dublu climatronic
Sistem de aer conditionat controlat electronic, cu posibilitate de reglare idependenta a teperaturii pentru locurile fata si spate.
Dummy
Papusa ce imita corpul uman, care se foloseste la testele de ciocnire. Masuratorile fac posibila aprecierea riscului de ranire in functie de loviturile suferite.
E
Ecartament
Distanta dintre planele mediane ale rotilor aceleiasi punti ale unui vehicul, masurata la nivelul suprafetei de rulare. Daca puntea este echipata cu roti jumelate (duble), se ia in considerare planul median al fiecarei perechi de roti.
Efect de sol
Fenomen aerodinamic bazat pe Legea lui Bernoulli si datorita caruia un flux de aer care circula pe sub caroseria unui automobil de curse poate fi astfel perturbat de vecinatatea cu solul incat sa creeze o forta deportanta menita sa imbunatateasca contactul rotilor cu solul la viteze ridicate. Deoarece interesul de a exploata consecinta acestui efect este exact invers decat in cazul aviatiei (unde se doreste obtinerea portantei), in cazul automobilului acest lucru se realizeaza prin profilarea infrastructurii caroseriei sub forma unei aripi de avion pozitionata pe invers fata de directia de mers, astfel incat sa se creeze sub vehicul o depresiune.
Efort de torsiune
Masura pentru forta de rasucire. Efortul de torsiune se masoara in N-m (Newton-metri). Rotatile pe minut (RPM) la care motorul produce un efort de trosiune maxim sunt foarte importante. De exemplu, daca motorul A produce 200 N-m la 3.000 RPM, iar motorul B produce 200 N.m la 5.000 RPM, atunci motorul A va accelera mai bine la viteze mai joase, iar motorul B la viteze mai mari.
EGR
Recircularea gazelor de esapament (Exhaust-gas recirculation) - metoda de a reduce oxizii de nitrogen din gazele de esapament prin recircularea gazelor de la motor prin conducat de admisiune. Astfel, gazele de esapament folosesc ca material inert ce absoarbe caldura degajata de procesul de combustie si reduce nivelul temperaturii atins in timpul combustiei.
Electromobil
Automobil cu actionare electrica de la o sursa proprie de energie electrica. Sinonimia cu vehiculul electric este aproximativa, in sensul ca electromobilul are un inteles mult mai limitat.
Electromotor de pornire
Vezi: demaror.
Electrovehicul
Vezi: vehicul electric. Denumire mai rar utilizata.
Eleron
Deflector de aer lung si ingust, neintegrat in forma caroseriei (fara continuitate de stil) si montat, uzual, la spatele unui autoturism (transversal - pe capota, hayon sau pavilion) cu scopul diminuarii portantei si, ca urmare, a imbunatatirii stabilitatii la viteze ridicate prin realizarea unui contact mai bun al rotilor spate cu calea de rulare. Sinonimia cu spoilerul este aproximativa (v. spoiler).
EMC
Abreviere preluata din limba engleza pentru ElectroMagnetic Compatibility (compatibilitate electromagnetica), cerinta a legislatiei europene care, in cazul autovehiculelor actuale, presupune, pe de o parte, asigurarea unei imunitati totale a componentelor electrice si electronice ale acestora fata de interferentele electromagnetice ale surselor externe (linii aeriene de inalta tensiune, relee de telecomunicatii etc.) si, pe de alta parte, un control sigur al emisiilor electromagnetice ale autovehiculului.
EMS
Acronim preluat din limba engleza pentru Engine Management System (sistem pentru gestionarea functionarii motorului), sistem care se bazeaza pe un control computerizat al functionarii motorului, prin monitorizarea mai multor parametri, cum ar fi: turatia motorului, sarcina, temperatura motorului etc. Acest sistem face ca motorul sa functioneze la parametri optimi, din punct de vedere al emisiilor poluante, economiei de combustibil si draivabilitatii, pentru cele mai diverse conditii de exploatare autovehiculului.
EMV
Compatibilitatea electro-magnetica - comportarea electronicii autovehiculului in campuri electrice puternice. In realitate, aceste campuri pot fi intalnite in zonele apropiate de retelele de inalta tensiune.
Entreprise
Caroserie de autoutilitara derivata dintr-o caroserie de autoturism, prevazuta cu doua usi laterale (eventual, plus altele 2 blocate) si, obligatoriu, o usa spate tip hayon, pentru accesul la platforma de incarcare amenajata in spatiul portbagajului, plus cel aferent banchetei spate. Denumirea provine din franceza, fiind utilizata de firme precum Citroen, Oltcit etc.
EON
Prescurtarea pentru Enhanced Other Network. Prin acest sistem, radioul masinii transmite anunturile de trafic si ale celorlalte posturi in programul curent.
ESP
Electronic Stability System - Program electronic de stabilitate. Sistemul incearca sa mentina pe traiectorie o masina care derapeaza, prin franarea directionata a fiecarei roti. ESP este un sistem de siguranta care permite controlul si stabilitatea unei masini in timpul unor manevrari critice si corecteaza posibilele supravirarii si subvirarii. ESP foloseste senzori pentru a delimita ruta pe care soferul o doreste si actuala ruta pe care autovehiculul o parcurge. Care roti vor fi franate? In conditiile de subvirare, cand curba este luata prea larg (imaginea din stanga), rotile din fata se rasucesc spre exterior.Atunci, ESP aplica frana pe roata din spate stanga. Cand spatele masinii derapeaza, in conditiile de supravirare, ESP-ul franeaza cu roata din fata dreapta. Datele EACS arata ca in aproximativ 18% din accidentele usoare si 34% din accidentele fatale; ESP ar avea o influenta certa (fie reduce probabilitatea unui accident sau evitand accidentul cu totul).Unde cauzele accidentului au fost identificate ca " pierderea controlului autovehiculului", ESP ar avea cu siguranta un beneficiu in 42% din cazurile accidentelor rezultate cu daune si in 67% din accidentele fatale. ESP a devenit cunoscut prin asa-numitul "test al elanului" si este incorporat azi multor masini ca o masura de siguranta.
ESS
Abreviere preluata din limba engleza pentru Electronic Stability System (sistem pentru controlul electronic al stabilitatii), sistem care lucreaza in combinatie cu ABS-ul si TCS-ul pentru a permite mentinerea vehiculului pe traseu dorit, prevenind derapajul lateral. Acest sistem se comercializeaza sub diverse denumiri, cum ar fi: StabiliTrak (GM), AdvanceTrac (Lincoln) sau ESP (la mai multi constructori auto).
ETC
Abreviere preluata din limba engleza pentru Electronic Traction Control (Control Electronic al Tractiunii), sistem care functioneaza numai impreuna ABS-ul si este dezactivat automat atunci cand vehiculul se deplaseaza cu viteze mai mari de 50 Km/h, viteza la care se presupune ca o invartire neintentionata a rotii este putin probabil sa apara. Ca si ABS-ul, sistemul ETC este eficace, in special, pentru a mentine controlul autovehiculului atunci cand o parte a acestuia se depalseaza pe o suprafata mai alunecoasa decat pe partea cealalta. Se utilizeaza, in acest scop, senzorii ABS pentru a determina viteza unghiulara a rotii si se franeaza roata care patineaza (are turatie mai mare), prin intermediul arborelui planetar, diferentialul aplicand cuplul motor doar rotii stationare sau cu viteza unghiulara mai mica.
Etrier
Mecanism de actionare hidraulica a placutelor de frictiune da la frana disc, mecanism care permite, totodata, si o reglare continua a jocului dintre discul de frana si placute, pe masura uzurii acestora.
Etriere de franare
Placutele de frana sunt montate pe etriere, care se se afla langa discul de frana. Etrierul asigura ca placutele de frana sa exercite o presiune egala asupra discului.
ETS
Electric Train System - este o reglare a patinarii tractiunii.
Euro III sau Euro 3
Nivel de depoluare (standard) impus pentru autovehiculele destinate pietei europene incepand cu anul 2000, de aceea acest standard mai este cunoscut si sub denumirea de Euro 2000.
Evacuare
Sistemul de evacuare a gazelor arse in motorul cu ardere interna este compus dintr-un sistem de tevi sau tuburi, toba de esapament si, in unele cazuri, resonator
Evacuare
Faza a ciclului motor, in care gazele arse sunt eliminate din camera de ardere; ultimul timp, ca evolutie a ciclului motor, dupa admisie, compresie si destindere.
F
Fabricatie
Numele de marca al unei masini sau camion, ca de exemplu Chevrolet, Ford, Dodge, Honda.
Fading
Scadere temporara a capacitatii de franare a unui vehicul ca urmare a supraincalzirii garniturilor de frictiune (placute sau saboti), peste limita maxima pe care acestea o pot suporta, sau ca urmare a fierberii lichidului de frana in etrieri sau in cilindrii de frana, fierbere care ar putea conduce la aparitia bulelor de aer in circuitul de frana.
Faeton
Termenul faeton era adesea folosit pentru masinile decapotabile construite in perioada anilor 1930. Faetonul era o masina cu un design foarte sic, care avea de obicei 2 usi si un plafon convertibil. Faetonul dublu avea patru locuri iar cel triplu, 6-7 locuri
Fanta de ventilatie
Orificiu de captare si control al fluxului de aer.
Faruri cu halogen
Lumini care ofera o iluminare mai puternica comparativ cu luminile incandescente standard. Becurile cu halogen sunt umplute cu un gaz ca de exemplu iod. Acest gaz reduce evaporarea treptata a filamentului wolfram si mareste durata de folosire.
Faruri de ceata
Llumini auxiliare care au un fascicul mai larg decat cel al farurilor standard. Farurile de ceata sunt montate de obicei mai jos decat farurile standard, pentru a ilumina pe timp de ceata si pentru a reduce reflectarea luminii.
Faza de drum
Vezi: faza lunga.
Faza de intalnire
Vezi: faza scurta.
Faza lunga
Lumina produsa de farurile unui autovehicul, asigurand o iluminare pe raza mare. Se mai numeste si faza mare, lumina de drum sau faza de drum.
Faza mica, asimetrica
Mai este numita si lumina de drum. Lumineaza mai puternic partea dreapta a drumului decat pe cea stanga, de aceea este asimetrica.
Faza scurta
Lumina produsa de farurile unui autovehicul, asigurand o iluminare pe raza mica, astfel incat sa se evite orbirea celorlalti participanti la trafic. Se mai numeste si faza mica, lumina de intilnire sau faza de intalnire.
FCD
Abreviere preluata din limba engleza pentru Floating Car Data (date de la vehiculele in miscare), metoda de determinare a vitezei de trafic pe o retea de drumuri, metoda bazata pe colectarea datelor de localizare si a informatiilor referitoare la viteza de deplasare si directia de mers a autovehiculelor aflate in trafic .
Fereastra
"Deschidere laterala practicata pe cilindrii motoarelor cu ardere interna al caror mecanism de distributie este fara supape. Prin aceste deschideri se aspira amestecul proaspat (fereastra de baleiaj) sau se elimina gazele arse (fereastra de evacuare); se mai numesc si lumini
Fibra de carbon
Fasii de carbon pur care sunt extrem de rezistente la tensiune atunci cand sunt intinse si care sunt foarte flexibile. Fibrele de carbon pot fi fixate de rasini plastice, prin incalzire, vacuum sau presiune, si formeaza un corp care este foarte rezistent si usor, dar extrem de scump.
Fibra de sticla
Un material compozit care isi datoreaza rezistenta unor fibre mici de sticla. Este un material plastic foarte rezistent si durabil, cu fibre de sticle incastrate in plastic. Este folosit la caroseria masinilor de curse, la caroseria multora dintre maisnile sport si, din ce in ce mai mult, si la caroseria autovehiculelor de pasageri.
FIS
Display-ul de informatii al soferului, denumit anterior computer de bord. Pe el se pot citi date interesante, cum ar fi distantele parcurse, viteza medie de la pornire, consumul total si momentan, sau temperatura exterioara.
Flotare a supapei
Stare datorata rotatiilor pe minut crescute ale motorului, in care tachetii de supapa pierd contactul cu lobii arborelui cu came datorita faptului ca arcurile de supapa nu sunt suficient de puternice pentru a depasi miscarea diverselor componente ale comandei supapelor. Flotarea prelungita a supapelor duce la stricarea comandei supapelor.
Fluxul de lumina
Masoara fluxul luminos al unei surse de lumina. Unitatea de masura este lumenul. O lampa da far obisnuita din halogen H4 emite circa 850 lumen, o H7 folosita de aproximativ 5 ani da 1100 lumen, iar lumina de xenon atinge 2500 lumen.
Forjare
Proces prin care metalul solid capata diferite grosimi pe sectiune, adesea implicand incalzirea metalului.
Format
Raportul intre latimea si inaltimea unui obiect. Atunci cand este folosit referitor la cauciucuri se refera la inaltimea flancului anvelopei fara sarcina, impartita la latimea totala a anvelopei. Un raport scazut indica un cauciuc mai mic si mai lat. Atunci cand este folosit referitor la aripa se refera la anvergura aripii (partea mai lunga care este perpendiculara fata de circulatia aerului), impartita la coarda (partea care este paralela cu circulatia aerului).

G
Galopare
Rotatia masinii de-a lungul unei axe orizontale, care face ca partea din fata si cea din spate sa penduleze in sus si in jos. Plonjarea si apuparea constituie miscarea de galopare a masinii.

Galopatul motorului
Mers neuniform al motorului la ralanti, cu trepidatii, care se manifesta fie printr-o variatie neregulata a turatiei motorului (amestec prea sarac) fie printr-o variatie ritmica a turatiei (amestec prea bogat).

Gama de putere
Intervalul de rotatii pe minut, definit in mod subiectiv, in care motorul dezvolta o parte substantiala din puterea sa maxima. Gama de putere variaza in general de la o valoare putin sub momentul de rotatie maxim al motorului pana la o valoare putin peste puterea maxima a motorului.

Gazul de ardere
Reprezinta toate emisiile sub forma de gaze pe care le degaja motorul prin teava de esapament. Acestea sunt de obicei transformate chimic in catalizator, in scopul curatarii.

Geam de far intr-o singura unitate etansa
Far principal de automobil dintr-o singura bucata in care filamentul este parte integranta din far iar lentila formeaza tubul.

Geam electric
Exprimare laconica pentru geamul de usa prevazut cu mecanism de ridicare-coborare actionat electric.

Generator
Un mecanism care transforma energia de rotatie in curent continuu. Generatoarele erau folosite la modelele vechi de masini pentru a asigura energie electrica vehiculului.

Generatorul de gaz
Dispozitiv pirotehnic care, printr-o combustie declansata in mod controlat, degaja aproape instantaneu azot si alte gaze necesare umplerii airbagului.

Geometria directiei
Grupul de variabile de constructie, exterioare mecanismului de directie care influenteaza comportamentul directiei, si care include unghiul de cadere a rotilor, unghiul de fuga al rotilor, raza de frecare, convergenta rotilor din fata si remanenta.

Girofar
Lampa cu lumina colorata (albastru, rosu sau galben), rotativa si cu sclipiri intermitente, montata pe acoperisul unor autovehicule pentru a atrage atentia celorlalti participanti la trafic, in scopul de a circula cu atentie sporita, pentru a evita posibile accidente, sau de a acorda prioritate in trafic autovehiculului in cauza, potrivit prevederilor legale.

Givra
A fi sub influenta fenomenului de givraj. Sinonim cu jivra.

Givraj
"Deranjament functional, aparut pe fond meteorologic nefavorabil, avand ca efect generarea unui strat de gheata in interiorul carburatorului, strat care impiedica alimentarea cu carburant si care genereaza, in cele din urma, oprirea motorului. Fenomenul este favorizat de faptul ca, la motoarele prevazute cu carburator, amestecul aer-benzina se formeaza intr-o zona de depresiune (difuzor) si, in conditii de umiditate atmosferica ridicata (peste 60%) si temperaturi relativ scazute ale carburantului (0 +15oC), are loc inghetarea vaporilor de apa prezenti in aerul de admisie. Se foloseste, de regula, in sintagma givrajul carburatorului; sinonim cu givrare, jivrare sau jivraj."

GPL
Acronim pentru Gaz Petrolier Lichefiat. Uneori, in mod impropriu, se foloseste si sinonimul LPG (Liquefied Petroleum Gas), forma ortografica specifica limbii engleze.

GPS
Abreviere preluata din limba engleza pentru Global Positioning System (sistem de pozitionare globala), sistem mondial de navigatie radio prin satelit, care permite localizarea precisa a anumitor obiective special urmarite. In general, echipamentele pentru pozitionarea autovehiculelor prin satelit sunt dotate cu module GPS care pot avea o precizie de pana la 2,5 m.

Greutatea bruta a vehiculului
Greutatea totala a unui vehicul, exprimata in kgf sau daN. Se compune din greutatea proprie a vehiculului, complet echipat si cu plinurile facute, plus greutatea maxima admisa a sarcinii utile (pasageri, bagaje, marfa etc.). Se mai numeste si greutate totala si, atunci cand se exprima in kg, masa totala.

Greutatea proprie
Se compune, conform normei UE, din greutatea vehiculului pregatit de mers cu rezervorul umplut 90% si cu un sofer de 75 kg.

Grup conic
Angrenaj format din pinionul de atac si coroana dintata montata pe carterul diferentialului; denumire populara pentru transmisia principala. V. transmisie principala.

H
Habitaclu
Spatiul interior, specific caroseriei autoturismelor, destinat postului de conducere si transportului pasagerilor.

Hatchback
Caroserie de autoturism de tip compact, in doua volume sau doua volume si jumatate, cu 2 sau 4 usi laterale si o alta usa spate, tip hayon pentru accesul la portbagaj. Pentru a se obtine un volum mai mare al portbagajului, bancheta spate este de tip rabatabil. Denumirea provine din limba engleza, unde hatch semnifica, la origine, o mica deschidere in puntea unei nave, apoi denumirea a fost preluata si pentru usa de avion.

Hayon
Usa spate rabatabila intalnita la caroseria unor automobile, incluzand in ea luneta si permitand accesul in portbagaj.

Head-up Display
Prezinta indicatiile instrumentelor pe parbriz. In timp ce la avioanele de lupta sistemul e deja folosit, pe pamant el mai creeaza, din cauza distragerii atentiei soferului.

Hidropneumatica
Este o suspensie prin care caroseria nu se sprijina pe arcuri de otel, ci pe perne cu aer. Este folosit in prezent numai de firma Citroen.

HUD
Abreviere preluata din limba engleza pentru Head-Up Display (afisaj la nivelul capului); sistem de indicare electronica la bord a anumitor parametri (viteza, navigatie etc.), care proiecteaza imaginea afisata pe parbriz, in campul vizual al soferului, cu ajutorul unui display fluorescent cu vacuum.
I
Imobilizator
Dispozitiv electronic antifurt, care anuleaza anumite functii ale motorului unui autovehicul, facand astfel imposibila pornirea neautorizata a acestuia.

Import "captiv"
Un autovehicul sau piesa de schimb fabricate de un producator auto, dar vandute folosind marca si numele importatorului

Importator
Companie care lucreaza in stransa legatura sau in baza unei intelegeri contractuale cu producatorii, pentru a putea importa produsele acestora in tara in care isi desfasoara activitatea.

Incarcatura proaspata
Amestecul aer-combustibil (cazul motoarelor cu aprindere prin scanteie) sau aerul (cazul motoarelor Diesel) admis in camera de ardere la reluarea fiecarui ciclu motor.

Inch
Vezi: tol

Inchidere centralizata
Sistem de blocare automata a usilor unui autovehicul, prin telecomanda sau prin actionarea cu cheia a yalei unei singure usi.

Indice cetanic
Valoare numerica reflectand gradul de inflamabilitate al combustibililor folositi pentru motoarele cu autoaprindere (Diesel). Cu cat indicele cetanic al unui combustibil este mai mare cu atat mai usor se aprinde combustibilul. La combustibilii obisnuiti folositi la motoarele Diesel, indicele cetanic variaza intre 35 si 55. Pentru evaluarea indicelui cetanic s-a ales o scara arbitrara (analog cifrei octanice), potrivit careia s-a atribuit cetanului (C16H34 ) valoarea 100 iar alfa-Metilnaftalinei (C10H7-CH3), valoarea 0. Asadar, indicele cetanic reprezinta procentul, in volume, de cetan (n-hexadecan, C16H34) intr-un amestec al acestuia cu alfa-Metilnaftalina. Se mai numeste si cifra cetanica sau cifra Cet.

Indice octanic
Vezi: cifra octanica.

Industria constructiei de masini
Planificarea si controlul mijloacelor mecanice pentru a schimba forma si structura materialelor pentru o eficienta si valoare sporite.

Ineca
A ajunge, in cilindrii unui motor cu aprindere prin scanteie, un exces necontrolat de benzina, care, prin umezirea bujiilor, face imposibila pornirea.

Inecare
1 - O limitare temporara care reduce fluxul de aer din carburator si imbogateste amestecul de combustibil-aer pentru a ajuta la pornirea motorului. 2 - Deranjament functional specific motoarelor cu aprindere prin scanteie, care se manifesta prin imposibilitatea pornirii acestora ca urmare a umectarii cu benzina a electrozilor bujiilor, in cazul incercarilor repetate de pornire la rece sau in situatii similare care conduc la introducerea in camera de ardere a unui mare exces de benzina.

Inel de ghidare
Una dintre rotile aflate pe puntea din spate care transmite puterea de la arborele de transmisie la diferential.

Inflamabilitatea
Este de un interes deosebit in cazul combustibililor diesel; se exprima prin numarul Cet.

Injectia de combustibil cu deschidere
Tip de injectie care are cel putin un injector de combustibil amplasat la orificiul(ile) de admisie al fiecarui cilindru. De obicei, injectorul se afla pe conducta de admisiune, langa orificiul de admisiune. Injectia de combustibil cu deschidere imbunatateste distributia combustibilului si permite o flexibilitate ridicata la proiectarea conductei de admisiune, crescand astfel circulatia aerului la motor.

Injectie
La motoarele cu combustie interna, sistemul care insufla o cantitate precis masurata de combustibil la cilindru, la momentul oportun. Injectia asigura o masurare mai precisa a combustibilului si a aerului in comparatie cu carburatorul. Astfel se obtine o putere crescuta, o economie de combustibil si mai putine emisii de gaze. Sistemele simple folosesc un injector unic sau dual, aflat in camera centrala, pentru a alimenta toti cilindrii. Sistemele mai sofisticate folosesc cate un injector la fiecare cilindru pentru a masura cat mai precis combustibilul. Este un sistem care masoara combustibilul pentru motor, calculand nevoile acestuia si reguland astfel fluxul de combustibil, in mod electronic sau mecanic, cu ajutorul unei pompe si a injectoarelor.

Injectie combustibil cu supapa de reglare a debitului
Tip de injectie la care injectoarele se afla in supapa motorului de reglare a debitului, alimentand cu combustibul mai multi cilindri. In felul acesta se reduc costurile deoarece se folosesc mai putine injectoare, dar, deoarece se directioneaza prin conducta de admisiune atat combustibilul cat si aerul, sunt eliminate cateva din posibilitatile de ajustare oferite de injectia de combustibil cu deschidere.

Injectie de benzina
Metoda de alimentare pentru motoarele cu aprindere prin scanteie, alternativa moderna a carburatiei.

Injectie directa
Tip de injectie de combustibil (motorina si, mai nou, benzina) direct in camera de ardere, pistoanele avand in cap o degajare (adesea de forma toroidala) unde se initiaza arderea.

Injector
Dispozitiv mecanic sau electromecanic cu ajutorul caruia se realizeaza pulverizarea combustibilului necesar formarii amestecului carburant necesar functionarii motoarelor cu ardere interna.

Injector-pompa
Vezi: pompa-duza.
Inmatriculabil
(Despre un vehicul) Care poate fi inmatriculat fara probleme deosebite, in ce priveste omologarea de tip.

Inmatriculare
Operatiune impusa de lege prin care se inscrie in circulatie un vehicul rutier. Atestarea inmatricularii se face cu ajutorul certificatului de inmatriculare.

Inscrierea in viraj
Momentul de tranzitie intre directia dreapta de mers si virare.

Intercooler
Schimbator de caldura (cu aer sau cu lichid) folosit, in cazul motoarelor supraalimentate, pentru racirea aerului ce iese din turbina, in vederea recircularii acestuia, ca aer de admisie, in conditii de eficienta sporita (cresterea randamentului umplerii, imbunatatirea arderii etc.). Termenul este preluat intocmai din limba engleza si are echivalentul romanesc racitor intermediar (o traducere aproximativa).
J
Janta
Componenta metalica de baza a unei roti, pe care se monteaza pneul si prin intermediul careia se cupleaza roata la puntile unui vehicul.

Janta aliaj sau janta din aliaj
Denumire laconica pentru o janta confectionata din aliaj pe baza de aluminiu sau magneziu. Explicit, se mai numeste si janta din aluminiu sau janta din magneziu. Incorect, se foloseste si termenul roti din aliaj.

Jiclor
Parte componenta a carburatorului, de forma unui dop filetat, cu un orificiu calibrat pentru a doza debitul de benzina necesar formarii amestecului carburant la motoarele cu aprindere prin scanteie.

K
Kgf/cm2
Unitatea de masura cea mai des intalnita pentru presiune. Presiunea atmosferica normala la nivelul marii este de 1,034 kgf/cm2.

Kickdown
Accelerare la maxim pentru a trece intr-o treapta superioara de viteza la masinile cu transmisie automata.

Kilometraj
"Distanta, in kilometri, parcursa de un vehicul rutier de la data fabricatiei acestuia pana la data curenta; sinonim cu rulaj.

Kilometri reali
Pentru vehiculele second hand oferite spre vanzare, argument publicitar major, cum ca kilometrajul indica rulajul corect, nefiind dat inapoi.
L
Lac
Vopsea piroxilinica care se usuca rapid, folosita adesea la finisarea caroseriei.

Lagar principal al arborelui cotit
Lagarul aflat la blocul motor care sustine arborele cotit.

Leasing
Forma de contract prin care este concesionat dreptul de folosinta al unui vehicul in vederea efectuarii unei plati.

LED
Prescurtarea pentru Light Emiting Diode = dioda emitatoare de lumina. Este ceruta din ce in ce mai mult ca sursa luminoasa de semnalizare.

LEV
Low Emission Vehicle - Vehicul cu emisie scazuta de gaze vehicule care se incadreaza intr-un standard de emisii de gaze care este mult mai riguros decat cel impus de Agentia Europeana de Control al Emisiilor de Gaze. Multi producatori, printre care si Honda, comercializeaza vehicule pe benzina cu emisie scazuta de gaze.

Limita de virare
Traseul de virare care permite o franare tarzie in conditii optime, la o viteza de virare ridicata si la cea mai mare viteza posibila de iesire din viraj.

Limita la virare
Viteza maxima cu care o masina poate sa se inscrie intr-o curba.

Limuzina
Automobil inchis, condus de un sofer care este separat de pasageri printr-un paravan de sticla.

Linia de mijloc
Linia care inconjoara corpul masinii si care este formata de partea de jos a geamurilor.

Linia rosie
Numarul maxim recomandat de rotatii pe minut al unui motor. La masinile echipate cu turometru - instrumentul care masoara rotatiile pe minut ale motorului, linia rosie este indicata de o linie rosie sau de un sector colorat. Unele turometre au doua linii, cea de jos marcheaza numarul maxim admis de rotatii pe minut continue, iar linia de sus indica numarul maxim absolut de rotatii pe minut.

Linie de produse
Grup de vehicule ce au aceeasi platforma sau acelasi nume de produs.

Litraj
Vezi: capacitate cilindrica.

Litric
Care se raporteaza la un litru (exemplu: putere litrica) sau se refera la o varianta de masurare in litri (exemplu: consum litric).

Litrometric
Care se refera la masurarea, in litri, a volumului unui lichid.

Litrometru
Aparat de bord care indica nivelul de combustibil din rezervor si semnalizeaza, optic sau acustic, rezerva critica. Se mai numeste si indicator litrometric.

Lonjeron MacPherson
Compus dintr-un amortizor de soc si un set de arcuri. Lonjeronul MacPherson poate folosi arcuri destul de lungi care imbunatatesc suspensia masinii dar si capacitatea de absorbtie a socurilor.

LPG
Prescurtarea de la Liquified Petroleum Gas = gaz fluid, care e folosit si pe post de combustibil auto. LPG este un amestec din propan si butan, care se produce prin procese de rafinare si care se caracterizeaza printr-o cifra octanica foarte ridicata, de peste 100.

LSD
Abreviere preluata din limba engleza pentru Limited Slip Differential (diferential cu alunecare limitata), diferential care, prin intermediul unor placute de frictiune, permite o limitare a patinarii rotilor motoare prin blocarea controlata a diferentialului.

Lumina de xenon
Lumina cu descarcari in gaze, obtinuta printr-o descarcare electrica intre 2 electrozi in mediul gazos dintr-un bulb de sticla. Aceasta descarcare vaporizeaza sarurile metalice existente si face sa lumineze gazul de xenon. Fluxul luminos al unei surse luminoase de xenon este de aproximativ 2,5 ori mai mare decat cel al unei lampi cu halogen.

Lumini de drum
Lumini auxiliare care extind zona acoperita de farurile standard. Proiectoarele au un fascicul mai ingust decat cel al farurilor standard.
Lumini de intalnire
Iluminat moderat, proiectat la distanta mica, produs prin folosirea fazei scurte a farurilor. Se mai numeste si faza scurta sau faza mica.


Lunetă
Geamul din spate al automobilului 


 
M
Magazin auto
Loc unde se gasesc, pentru vanzare, vehicule, piese si accesorii auto; publicatie (periodica) ilustrata, care ofera informatii auto diverse.

Maldistributie
Deranjament specific functionarii motoarelor cu ardere interna prevazute cu carburator, fenomen care se face simtit printr-un mers instabil al motorului, in special la ralanti, si se datoreaza neuniformitatii masice a amestecului carburant pulverizat spre cilindri, in conditii de motor rece, benzina nepotrivita etc. Datorita neuniformitatii amestecului, dozajele incarcaturii proaspete in cilindri sunt diferite atat intre ele cat si fata de doza teoretica pregatita de carburator.

Manechin auto
Dispozitiv antropomorf standardizat, 2D sau 3D, utilizat in proiectarea si testarea automobilelor, pentru dimensionarea postului de conducere si a habitaclului, precum si pentru diverse verificari experimentale (teste de impact, determinare camp de vizibilitate, pozitionarea comenzilor specifice postului de conducere, determinarea punctelor de asezare ale ocupantilor etc.).

Maneton
Fus al arborelui cotit pe care se articuleaza capul bielei.

Manevrabilitate
Termen generic care acopera toate aspectele legate de comportamentul unei masini legat de controlul directiei.

Manevrabilitatea volanului
Legatura dintre fortele exercitate asupra volanului si manevrabilitatea acestuia. In mod ideal, efortul depus pentru rotirea volanului din pozitia nula trebuie sa cresca lin. De asemenea, efortul de virare trebuie sa creasca odata cu fortele ce apar la virare. Frecarea creata in interiorul mecanismului de directie trebuie sa fie mai mica fata de forta depusa pentru manevrarea volanului.

Manivela
Manivela folosita pentru a porni manual motoarele cu combustie interna, folosita pana in 1930.

Manocontact
Dispozitiv electromecanic de control montat intr-un circuit hidraulic, care inchide sau deschide un circuit electric atunci cand presiunea monitorizata este prea mica sau suficient de mare. La presiune normala de functionare, manocontactul deschide circuitul electric, iar la presiune scazuta, inchide circuitul pe care il controleaza, semnaland astfel, la bord, optic sau acustic, o posibila avarie. Sinonim cu senzor de presiune, traductor de presiune sau conector manometric.

Marimea rotii
Marimea rotii este definita de diametrul si latimea rotii. O roata 15 X 7 are un diametru de 15 inch si o latime de 7 inch.

Masina "preparata"
Automobil care a fost modificat de proprietar pentru a avea o viteza si acceleratie mult superioara datorita unor imbunatatiri aduse motorului, sasiului si caroseriei.
Masina de lux
Autovehicul foarte bine proiectat, dotat si conceput, ale carui dimensiuni variaza de la un sedan compact pana la unul de capacitate mare.

Masina la comanda (custom car)
Automobil care a fost refacut sau caruia i-a fost schimbata partea de sus, sasiul ramanand cel vechi.

Masina sport
Vehicul de viteza care este usor de manevrat, accelereaza rapid, franeaza usor si are o directie foarte bune. Nu este la fel de spatioasa precum un autoturism obisnuit si nici la fel de confortabila.

Masina tunata
In jargonul automobilistic, automobil care a suferit un tuning vizand imbunatatirea, reglarea sau particularizarea caracteristicilor functionale sau estetice. Se mai numeste si masina preparata.

Matrita
Forma goala in interior, matrita sau cavitate in care sunt introduse materialele pentru a se obtine diverse forme. O forma solida sau scobita in interior folosita pentru a modela diverse materiale prin stantare, presare, extrudare, trefilare sau filetare.

Mecanism planetar
Mecanism in care toate componentele angrenajului se afla in acelasi plan si sunt grupate una in jurul celeilalte precum planetele in jurul soarelui. Roata dintata centrala se numeste si roata dintata solara. Celelalte roti dintate care interactioneaza cu ea se numesc roti dintate planetare si sunt fixate pe o roata de sustinere. La periferie, rotile dintate planetare interactioneaza cu o roata dintata inelara. Prin oprirea unuia dintre cele trei elemente (roata dintata solara, roata de sustinere sau roata dintata inelara), se pot stabili diferite rapoarte intre celelalte doua. Mecanismul planetar este foarte raspandit la transmisia automata.

Mentenabilitate
Usurinta repararii, intretinerii sau imbunatatirii unui produs. Un produs care se repara, intretine sau imbunatateste usor are o mentenabilitate ridicata.

Mentinerea unei linii dreapte
Capacitatea unei masini de a rezista denivelarilor de drum si de a merge in linie dreapta fara a fi necesara miscarea volanului.

Metanol
Alcool care poate fi luat in considerare pe post de combustibil. Este posibila si actionarea directa a motoarelor, dar numai dupa ce se opereaza adaptarea sistemului de injectie.

Metilciclopentadinil tricarbonil de mangan
Un compus organic al manganului, folosit ca aditiv la combustibil, pentru a creste cifra octanica a benzinei.
Metiltertiarbutileter
Eter cu cifra octanica ridicata obtinut prin aditia selectiva a metanolului la izobutena. Se utilizeaza ca aditiv octanic pentru benzinele auto.




Miscare alternativa rectilinie a unui obiect intre doua pozitii
Este aplicata motoarelor cu piston datorita miscarii limitate pe verticala a pistoanelor.

Model in marime naturala
O macheta in marime naturala a unei masini, facuta din lemn si clei si folosita la studii de proiectare.

Modelare plastica
Proces care transforma materialele organice, cu ajutorul unei prese universale sau al unui ansamblu de prelucrare universal, prin incalzire si presiune controlata. Materialul fierbinte este injectat intr-o matrita care are forma pe care trebuie sa o aiba piesa finita.

Moment de inertie polar
Rezistenta unui obiect la accelerare rotationala. Atunci cand masa obiectului este distribuita departe de axa de rotatie a acestuia, se spune despre obiect ca are un moment de inertie polar superior. Atunci cand distributia masei este aproape de axa de rotatie, obiectul are un moment de inertie polar inferior. O masina cu un motor de putere medie are marea parte a masei distribuita intre distanta dintre axe, ceea ce contribuie la un moment de inertie polar inferior, ducand la o virare mai buna a masinii.

Monocilindru
Motor cu ardere interna cu un singur cilindru.

Monococa
Tip de structura a caroseriei care are o consistenta si o rigiditate buna datorita folosirii de placi subtiri, special formate si imbinate si nu un cadru alcatuit din piese groase. Se mai numeste si constructie unitara.

Monocorp
Tip de caroserie specifica anumitor autoturisme, care nu prezinta degrosari pronuntate nici ale partii fata, de la nivelul parbrizului, nici ale partii spate, la nivelul lunetei, habitaclul ingloband in el, aparent, atat compartimentul motor cat si portbagajul spate; este cunoscuta si sub denumirea de caroserie intr-un volum, monovolum sau monospace; autoturism cu caroserie intr-un volum.

Monospace
Tip de caroserie specifica anumitor autoturisme, care integreaza in aceeasi celula compartimentul motor, portbagajul si habitaclul; este cunoscuta si sub denumirea de caroserie intr-un volum, monovolum sau monocorp; autoturism cu caroserie intr-un volum

Monovolum
Tip de caroserie specifica anumitor autoturisme, care integreaza in aceeasi celula compartimentul motor, portbagajul si habitaclul; este cunoscuta si sub denumirea de caroserie intr-un volum, monocorp sau monospace; autoturism cu caroserie intr-un volum.

Moped
Vehicul hibrid, intre bicicleta si motocicleta, putandu-se deplasa fie cu ajutorul pedalelor, fie cu ajutorul unui mic motor (de regula, sub 50cc). Sinonim cu ciclomotor.

Motocicleta
Autovehicul rutier prevazut cu 2 sau 3 roti avand masa proprie de cel mult 400 kg, cu sau fara atas, si un motor cu o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm3 sau capabil sa dezvolte o viteza mai mare de 45 km/h.

Motor cu aprindere prin compresie
Vezi: motor Diesel.

Motor cu camere de combustie sferice
Termen folosit pentru descrierea unui motor care are camere de combustie sferice in chiuloasa de cilindru. Desi un motor cu patru valve este mai eficient, motorul cu camere de combustie sferice poate gazdui un set de valve mai mari si ofera o mai buna circulatie a gazelor. Este folosit la masinile sport si la cele de curse.

Motor cu cilindri in linie
Motor ai carui cilindrii se afla in acelasi plan. Majoritatea motoarelor cu 4 cilindri si unele dintre cele cu 6 cilindri sunt de acest tip. Un motor cu cilindri in linie este mai ieftin de produs decat unul cu cilindri in V deoarece blocul motor necesita o turnare mai simpla.

Motor cu cilindri in V
Un astfel de motor are cilindrii dispusi in forma de V, intr-un unghi de 30-90 grade. Motoarele cu cilindri in V sunt mai compacte decat motoarele cu cilindri in linie. Un motor cu 8 cilindri in V este mai scurt si mai lat decat unul cu 8 cilindri in linie.

Motor cu cursa scurta
Motor la care cursa pistonului este inferioara alezajului cilindrului.

Motor Diesel
Motor cu ardere interna la care aprinderea se produce datorita incalzirii aerului proaspat admis in cilindri, data fiind presiunea de compresie ridicata, si prin injectarea, direct in camera de ardere, a combustibilului (motorina). Din acest considerent, se mai numeste si motor cu aprindere prin compresie. Intr-o forma eliptica, se foloseste, adesea, si denumirea Diesel sau diesel, dupa numele celui care a inventat acest tip de motor (germanul Rudolf Diesel), dar si motor pe motorina.

Motor in doi timpi
Motor cu ardere interna care are nevoie doar de o rotatie a cilindrului sau de doua curse ale pistonului (in sus si in jos) pentru cursa de lucru. Este foarte rar utilizat la automobile.

Motor in V
Motor ai carui cilindri sunt aranjati pe doua randuri care formeaza un unghi fata de vilbrochen. Motorul are o forma in V atunci cand este vazut din fata.
Motor OHC/DOHC/SOHC
Motor cu ardere interna care are arborele cu came al mecanismului de distributie dispus in chiulasa, deasupra supapelor. Atunci cand atat supapele de admisie cat si cele de evacuare sunt actionate de acelasi arbore cu came, motorul se numeste motor SOHC (Single Over Head Camshaft - un singur arnore cu came in chiulasa); cand supapele de admisie sunt actionate de un arbore cu came iar cele de evacuare de un alt arbore, atunci motorul se numeste motor DOHC (Double Over Head Camshaft - doi arbori cu came in chiulasa).




Motor orizontal cu cilindri opusi
Motor ai carui cilindri sunt dispusi la 180 de grade unul fata de celalalt. Acest tip de motor este mai plat in comparatie cu motoarele cu cilindri in linie sau in V. Exemplele cele mai raspandite pentru motoare orizontale cu cilindri opusi sunt cele folosite la Porsche 911 flat-6 si Subaru flat-4.

Motorina
Combustibil lichid obtinut prin distilarea petrolului, a gudroanelor carbunilor de pamant sau a unor produse sintetice, folosit, cu precadere, pentru alimentarea motoarelor Diesel.

Motorul Boxer
Se numeste astfel pentru ca pistoanele din cilindrii opusi efectueaza miscari ce amintesc de cele din box. Au devenit vestiti la VW Broscuta si la Porsche.

Motorul Otto
A fost numit astfel dupa numele inventatorului sau, Nicolaus August Otto, care a facut pentru prima data sa functioneze un motor cu pistoane cu aprindere inclusa - deci unul cu benzina.

Motorul Wankel
A fost inventat in anii '60 de Felix Wankel. El renunta la miscarea ascendenta a pistonului, rotind o placa triunghiulara intr-o carcasa octognoala, care are pe fiecare parte o camera de lucru. Avantajul motorului Wankel ( motorul cu piston rotativ) este silentiozitatea deosebita. Dezavantajele apar din cauza raportului de comprimare redus: consumul ridicat si continutul ridicat de substante toxice. Acestea nu se pot reduce, caci forma lunguiata a camerei de ardere lasa mari cantitati de hidrocarburi nearse.

MOZ
Cifra octanica a motorului, care, dupa o alta metoda, este intalnita si sub prescurtarea ROZ. Ambele dau informatii despre rezistenta la detonare a unui combustibil. Trebuie, totusi, sa precizam ca, la rezistente la detonare egale, cifra MOZ este mai mica decat cifra ROZ.

MPI
Multipoint Injection (injectie multipunct) - fiecare cilindru are propriul sau injector, putand astfel sa fie aprovizionat optim cu combustibil.

MSRP
Pretul de vanzare cu amanuntul recomandat de producator (Manufacturer's Suggested Retail Price) - diferenta neta sau bruta pe care o incaseaza un intermediar din pretul de vanzare al unui produs. De exemplu, daca un intermediar cumpara un produs cu 1 USD si il vinde cu 1,5 USD, se poate calcula adaosul comercial care este in acest caz de 33 % (50 impartit la 1,50 USD).

Multiplexaj
Protocol de comunicare ce permite ca doua sau mai multe semnale sa traverseze simultan acelasi circuit. Toate semnalele trimise prin acest circuit presupun, pe de o parte, ""informare"" sau ""comanda"" si, pe de alta parte, ""identificarea"" destinatarului. Protocoalele de comunicare utilizate actual, in domeniul auto, sunt VAN (Vehicle Area Network) sau CAN (Controler Area Network). Tehnologia Multiplex reduce considerabil complexitatea cablajelor electrice si permite sa ofere clientului noi functii.

N
Navigatie
Denumire laconica pentru sistemul de navigatie, care este un ghid electronic de orientare rapida in trafic, bazat pe recunoasterea pozitiei globale, prin satelit, a autovehiculului.

Nervura suprafetei de rulare
Partea flexibila aflata intre suprafata de rulare a anvelopei si carcasa anvelopei. Cauciucurile de zapada au multe nervuri mici, cu santuri adanci. Cauciucurile netede ale masinilor de curse au nervuri aproape insesizabile.

Nm
Newtonmetru - unitatea de masura a momentului.

Non-Euro
Denumire generica pentru cerintele de poluare specifice autovehiculelor construite inainte de instituirea sistemului european de limitarea a emisiilor poluante (asa-numitele norme Euro); specific autovehiculelor non-Euro este permisivitatea utilizarii benzinei cu plumb, lipsa sistemului catalitic pentru gazele de esapament si neobligativitatea controlului emisiilor evaporative.

Norma gazelor de ardere
Stabilesc cantitatea de gaze de ardere pe care autovehiculele au voie s-o degaje in atmosfera. In Germania, incepand cu 1 ianuarie 2000, se aplica norma Euro 3 pentru noile tipuri de masini, iar din 1 ianuarie 2001, trebuie ca toate autovehiculele sa indeplineasca Euro 3. Pentru Euro 4 sunt valabile datele 1 ianuarie 2005 si 1 ianuarie 2006.

Notchback
Berlina cu 4 usi laterale (v. berlina). Denumire preluata din limba engleza, unde notch inseamna taietura sau cioplire unghiulara in forma de V. Asadar, intr-o traducere aproximativa, notchback inseamna spate cioplit in V (volumul delimitat de luneta si capota portbagaj).

NOx
Simbolul chimic pentru oxizii de azot. Acestia apar atunci cand, la temperaturi foarte mari, azotul din aer participa la ardere. Ei sunt greu de indepartat, caci o ardere ulterioara completa in catalizator nu este posibila.

Noxa
Emisie poluanta produsa de un motorul unui autovehicul. Deocamdata, sunt impuse limite admise pentru emisiile de hidrocarburi (HC), oxizii de azot (NOx) si monoxidul de carbon (CO).

Numar de indentificare a vehiculului
Numar alocat unui vehicul de catre producator folosit in principal pentru inregistrare si identificare, care contine cifre si litere.

Numar de locuri
Indicator constructiv al unui vehicul, reflectand capacitatea de transport a acestuia, ca numar de persoane pentru care sunt prevazute locuri special amenajate.

Numele modelului: Cuvant, grup de cuvinte, litere, numere sau denumire similara folosite pentru un autovehicul de catre departamentul de marketing al companiei producatoare.
O
OBD
Prescurtarea de la On Board Diagnose, tradus prin "autocontrol al tuturor componentelor constructive necesare pentru reducerea substantelor nocive".

Oglinda antiorbire
Oglinda retrovizoare prevazuta cu un sistem fotosensibil capabil sa elimine automat efectul de orbire a conducatorului auto, ca urmare a luminilor de far ale unui autovehicul care vine din spate. Se mai numeste si oglinda heliomata sau oglinda fotocromatica.

Oglinda asferica
Oglinda retrovizoare avand suprafata reflectorizanta usor curbata catre exterior pentru a mari campul de vizibilitate al soferului prin diminuarea unghiului mort.

Oglinda electrica
Oglinda retrovizoare exterioara actionata electric, de pe locul soferului.

Oglinda fotocromatica
Oglinda care isi schimba culoarea in functie de intensitatea luminii, evitandu-se astfel orbirea soferului, pe timp de noapte, de catre autovehiculele ce vin din spate. Se mai numeste si oglinda heliomata sau oglinda antiorbire.

Oglinda heliomata
Oglinda care la lumina intensa se inchide la culoare, imbunatatind astfel considerabil vizibilitatea soferului pe timp de noapte. Se mai numeste si oglinda antiorbire sau oglinda fotocromatica.

Oglinda incalzita
Oglinda retrovizoare exterioara prevazuta cu sistem de dezaburire si degivrare. Se mai numeste si oglinda cu incalzire.

OHC
Abreviere preluata din limba engleza pentru OverHead Camshaft (arbore cu came in chiulasa). Se foloseste, de regula, in sintagma motor OHC, semnificand un motor al carui mecanism de distributie are arborele cu came dispus in chiulasa, deasupra supapelor.

Omnibuz
Autobuz cu caroserie de tip etajat (v. autobuz).

Orificiu de admisie
Orificiul din chiuloasa de cilindru care face legatura intre conducta de admisie si supapa(ele) de admisie.
Osatura
Totalitatea elementelor de rezistenta ale structurii unei caroserii autoportante (lonjeroane, traverse, montanti, dubluri, brancarde etc.), care se pot constitui sau nu intr-un ansamblu ca atare sau numai impreuna cu panourile exterioare ale caroseriei (aripi, pavilion, panouri laterale etc.), formand asa-numita caroserie in alb.

Osie
Arbore, ax sau mecanism articulat prevazut cu doua fusuri (stanga-dreapta), pe care sunt montate rotile unui vehicul. Sinonimia cu puntea este relativa, in sensul ca orice punte presupune, ca element de baza, o osie dar, presupune, in plus, si o echipare si particularizare a acesteia functie de mecanismul de directie, tipul transmisiei, frane etc. Din acest considerent, nu este recomandata asocierea cuvantului osie cu particularitatile puntii (Exemplu: osie motoare, osie rigida, osie directoare etc.).

Osie rigida
O suspensie simpla ce consta dintr-o parte transversala rigida pe care sunt fixati butucii de roata. Osia poate fi prinsa de caroserie cu ajutorul unor arcuri plane sau printr-un sistem de suspensie.

Osie rigida / punte motoare
Osia rigida este un arbore solid sau drept care permite ca miscarea unei roti sa afecteze miscarea celeilalte roti. Puntea motoare nu este scumpa de produs si este folositoare pentru comenzile in regim greu de lucru.

OT (PMS)
Este punctul mort superior (PMS), adica cel mai inalt punct pe care il atinge pistonul in cursa sa sus-jos in cilindru.

Overdrive
Treapta superioara a cutiei de viteze cu raport de transmitere subunitar, menita sa reduca turatia motorului (pentru aceeasi viteza de deplasare sau chiar una superioara) cu scopul diminuarii uzurii si a reducerii consumului de combustibil.

Oxi-Kat
Catalizator de oxidare care se foloseste la motoarele diesel pentru arderea ulterioara a oxidului de carbon (CO) si a hidrocarburilor (HC). Reduce, intr-o anumita masura, si particulele de funingine evacuate. Montarea catalizatorului se realizeaza cat mai aproape de blocul-motor, pentru a se atinge intr-un timp cat mai scurt temperatura de functionare a acestuia si pentru a se incepe cat mai rapid transformarea substantelor daunatoare.

Oxizi de azot (NOx)
Emisie poluanta a motoarelor cu ardere interna, care se refera la monoxidul si bioxidul de azot, cunoscuta si sub denumirea de NOx. Bioxidul de azot este considerat a fi cel mai toxic dintre compusii azotului, avand efecte nocive diverse asupra omului, functie de starea de sanatate a acestuia.

P
Parbriz
Geamul din faţă al automobilului

Parbriz atermic
Parbriz in structura caruia este inserata o pelicula subtire capabila sa respinga razele solare infrarosii, contribuind astfel la imbunatatirea confortului ocupantilor in zilele caniculare.

Parbriz laminat
Parbriz format dintr-un strat subtire de plastic cauciucat, presat intre doua foi de sticla. Cand acest parbriz este lovit in timpul unui accident, acesta se indoaie fara a se perfora, iar plasticul impiedica fisurarea sticlei.

Parc auto
Totalitatea vehiculelor unei firme, institutii, tari etc.; loc special amenajat pentru gararea, depozitarea sau expunerea vehiculelor rutiere.

Parghie de comanda
Element de supensie care are un racord la unul din capete si doua racorduri la celalalt capat, in general aflat pe sasiu.

Particula
Denumeste toate componentele solide ale gazelor de esapament, indiferent de marimea lor. Aici este vorba in special de funingine. In cazul motoarelor diesel, se verifica continutul de particule din emanatii.

Particula diesel
Particula fina, ca o funingine, emisa prin arderea motorinei in motoarele Diesel si considerata a fi deosebit de periculoasa pentru mediu si pentru sanatatea omului. Ca urmare, legislatia actuala impune niste limite maxime admise pentru emisiile de particule diesel.

Pavilion
Panoul rigid care realizeaza acoperisul unei caroserii auto.

Pedala fixa
Un sprijin pentru picior pozitionat in partea stanga. Asigura locul in care soferul isi poate fixa piciorul stang la efectuarea unui viraj foarte strans.

PES
Poly-Ellipsoid-System - descrie farurile la care lumina (de halogen sau de xenon) este proiectata pe strada printr-un reflector eliptic. Avantajul acestui sistem consta in proiectarea la inaltime mica a razei de lumina si intr-o iluminare foarte buna.
Piata auto
Cererea si oferta de automobile, noi sau uzate, specifica, la un moment dat, unei anumite zone geografice (tara, judet, localitate etc.).

Piata gri
Piata gri descrie achizitionarea unui produs de la intermediari care nu sunt autorizati de catre producator si nici nu fac parte din furnizorii oficiali. De exemplu, un depozit din Canada, care vinde o combina stereo cumparata din SUA, dar nu de la producator, aprovizioneaza piata gri de produse. Chiar daca produsele aflate pe piata gri sunt cel mai adesea identice cu cele cumparate prin canalele oficiale, piata gri isi asuma responsabilitatea pentru service si reparatii, care, in acest caz, nu mai sunt responsabilitatea producatorului.

Piata pieselor de schimb
Toate produsele si serviciile destinate repararii si intretinerii vehiculelor.

Pick-up
Vehicul utilitar usor, compus dintr-o cabina (cu unul sau doua randuri de scaune), pentru pasageri, si o platforma descoperita in spate, pentru transport marfa.

Piesa de schimb
Piesa simpla, ansamblu sau material destinat retelei de service pentru intretinerea si repararea unui produs (vehicul, motor etc.).

Pilot automat
Sistem electronic, care permite setarea vitezei de croaziera dorita, dupa care accelerarea motorului se face automat, soferul putand lua piciorul de pe pedala de acceleratie. Se mai numeste si Cruise Control (control croaziera) sau tempomat.

Pinion
Roata dintata cu un numar mic de dinti care intra in componenta unui angrenaj, servind la punerea in miscare a unei alte roti mai mari sau a unei cremaliere. Pinionul este folosit la directia cu angrenaj cu cremaliera si la reducerea vitezei, marind puterea.

Piston
Componenta a motorului, metalica, de forma cilindrica si partial goala pe dinauntru, care se afla in cilindrul motorului. Pistonul este legat de vilbrochen cu ajutorul bielei si este de obicei fixat cu ajutorul unor inele, astfel incat acesta sa fie etans in interiorul cilindrului.

Plachet
Elementul activ si de uzura al franelor cu disc, sub forma unei placute metalice pe care se aplica un material antifrictiune (ferodo sau un material asemanator). Se mai numeste si placuta de frana.

Planificarea produsului
Departamentul din cadrul intreprinderii care se ocupa de planificarea, programarea si coordonarea activitatilor de productie.

Platforma
Structura de baza a unui autovehicul care sustine incarcatura si care determina in mare dimensiunea vehiculului. Platforma sustine transmisia si face legatura intre componentele de suspensie ale masinii.

Plenum
Camera amplasata intre clapa de inchidere si canalele conductei de admisiune si care este folosita pentru a distribui in mod egal incarcatura de admisie si pentru a imbunatati ventilarea motorului.

Plonjare
Coborarea botului masinii atunci cand e pusa frana. Plonjarea este cauzata de transferul incarcaturii de la suspensiile din spate la cele din fata, datorita faptului ca centrul de greutate al masinii, prin care trec toate fortele inactive, se afla mai sus decat zonele de contact - punctele in care fortele de franare sunt exercitate asupra pamantului.

PM
Abreviere preluata din limba engleza pentru Particulate Matter (particula de materie), cu utilizare in cazul abordarii emisiilor poluante produse de motoarele Diesel. V. particula diesel.

PME
Abreviere pentru punctul mort exterior, care reprezinta pozitia de maxima distanta fata de chiulasa a pistonului unui motor cu ardere interna, pozitie considerata spre exteriorul motorului. In limbajul tehnic mai vechi, se numea PMI (punct mort inferior), denumire considerata improrie in cazul motoarelor cu cilindrii dispusi orizontal si, ca atare, a fost reformulata.

PMI
Abreviere pentru punctul mort interior, care reprezinta pozitia de minima distanta fata de chiulasa a pistonului unui motor cu ardere interna, pozitie considerata spre interiorul motorului. In limbajul tehnic mai vechi, se numea PMS (punct mort superior), denumire considerata improprie in cazul motoarelor cu cilindrii dispusi orizontal si, ca atare, a fost reformulata. Intr-o terminologie mai veche, PMI avea, de asemenea, intelesul de punct mort inferior (v. PME).

PMS
Abreviere pentru punctul mort superior, denumirea mai veche a punctului mort interior (v. PMI).

Pneu
Bandaj toroidal din cauciuc, care, umplut cu aer sub presiune, echipeaza rotile unor vehicule cu scopul maririi aderetei la calea de rulare si a atenuarii socurilor datorate denivelarilor. Pneul clasic presupune doua componente majore: anvelopa si camera de aer. Anvelopele moderne, cuplate cu niste jante corespunzatoare, pot prelua si rolul camerei de aer; de aceea, adesea, pneul si anvelopa sunt considerate sinonime.

Pneu cu insertie textila in stea
Pneu in care snururi textile sunt inserate in forma de stea care pornesc de la butucul rotii si sunt infasurate de jur-imprejurul pneului. Brauri circulare de material textil cu sau fara otel asigura rigiditate pneului. Astfel peretele exterior al pneului este mai flexibil iar cel interior mai rigid, oferind o aderenta mai mare in orice fel de conditii de drum.

Pneu de iarna
Pneu special construit pentru imbunatatirea aderentei la calea de rulare pe timp de iarna, in conditii de noroi si zapada. Din acest considerent, se mai numesc si pneuri M+S (de la cuvintele englezesti Mud = noroi si Snow = zapada).
Pneuri pentru toate anotimpurile
Pneuri care asigura o tractiune buna atat pe zapada, iarna, cat si in conditii de drum alunecos sau noroi.

Pneuri tip M+S
Pneuri construite special pentru noroi (M - mud) si zapada (S - snow) si care sunt mult superioare pneurilor pentru toate anotimpurile, atunci cand sunt folosite in astfel de conditii de drum. Din pacate, sunt mult mai zgomotoase si au durata de viata scazuta.

Pneuri, clasificare
Estimarea uzurii benzii de rulare a pneului ofera o aproximare a duratei de folosire a acestuia. O anvelopa tip 300 va putea fi utilizata, probabil, cu 50 % mai mult timp decat una de tip 150. Este important de retinut ca fiecare producator de anvelope are un sistem propriu de notare. Astfel, o anvelopa Goodyear tip 300 nu va avea neaparat aceeasi perioada de viata cu a unei anvelope Michelin tip 300, ci ar putea fi folosita pentru o perioada mai lunga sau mai scurta, chiar daca conditiile de utilzare sunt identice. Clasificarea tip AB indica tractiunea in conditii de umezeala si rezistenta la temperatura. Clasificarea pentru tractiunea in conditii de umezeala este AA, A, B si C, A fiind valoarea optima iar C cea mai scazuta. Clasificarea pentru rezistenta la temperatura este A, B si C, A fiind valoarea optima iar C cea mai mica. Rezistenta la temperatura a anvelopei se refera la capacitatea acesteia de a disipa caldura. O incalzire excesiva a anvelopei reduce durata de viata a acesteia, pneurile cu capacitate sporita de racire fiind mult mai durabile.

Policilindric
(Despre motoare, compresoare etc.) Cu cel putin patru cilindri.

Pompa antigel
Vezi: pompa de apa.

Pompa de apa
Pompa care face sa circule agentul de racire in interiorul blocului motor si al chiulasei de cilindru. Este actionata de vilbrochen.

Pompa de ulei
Pompa actionata de motor si care trimite uleiul la partile mobile ale motorului.

Pompa-duza
Denumeste, la motorul Diesel, unirea dintre pompa de injectie si duza intr-o singura grupa constructiva. Ea se afla pe acelasi loc unde se afla, inainte, duza de injectie. Forta necesara pentru obtinerea presiunii vine de la arborele cu came. Sistemul PD obtine, in momentul de fata, cea mai inalta presiune de injectie, aceasta ajungand pana la valoarea de 2000 bar.

Portiera
Usa laterala cu geam, care intra in componenta caroseriei unui automobil.

Pragul pentru aer
Un spoiler montat in fata, sub bara de protectie, care are o forma specifica pentru a reduce circulatia aerului sub masina. Aceste praguri pentru aer pot mari circulatia aerului spre radiator, pot reduce rezistenta aerului, si/sau pot reduce portanta.

Prelucrarea metalelor
Procesul de prelucrare a metalelor solide sau topite, ca de exemplu turnare, forjare, presare si prelucrare prin aschiere.

Presare
Proces tehnologic prin care sunt produse piesele de masina prin fasonarea unor bucati de metal laminate sau prin indoirea sau alungirea acestora cu ajutorul unor unelte speciale montate pe o presa universala.

Presiunea de admisie
Cresterea peste presiunea atmosferica produsa in interiorul conductei de admisiune de orice compresor de supraalimentare. Se masoara in kgf/cm2, milimetri coloana de mercur sau bari.

Presiunea de supraalimentare
Da suprapresiunea cu care un turboalimentator introduce aer in camerele de ardere. Cu cat mai mare este presiunea, cu atat mai mult oxigen ajunge in cilindru si cu atat mai mult combustibil poate fi injectat. In aceeasi relatie creste si randamentul. La motoarele pe benzina, creste insa riscul de a se produce batai (detonari).

Priza de aer
Orificiu sau dispozitiv de captare a aerului necesar necesar racirii motorului sau ventilatiei habitaclului.

Profil
Formatul unui pneu.

Profilul camei
Forma fiecarui dinte al unui arbore cu came. Profilul determina durata pentru care o valva este deschisa si cat de mult se deschide valva.

Profilul pneului
Sectiunea radial-transversala a pneului, care releva elementele taliei acestuia (inaltimea si latimea profilului).

Proiectarea produsului
Procesul de planificare a caracteristicilor produsului.

Proiectoarele
Tip special de faruri care foloseste un reflector sferic pentru a controla cat mai bine fasciculul de lumina. Proiectoarele sunt destul de scumpe in comparatie cu farurile standard.
Proiector
Denumire laconica pentru proiectorul de ceata.

Proiector de ceata
Vezi: far de ceata

Protocolul de la Kyoto
Acord international intre tarile puternic industrializate pentru a reduce emisiile de gaze care conduc la efectul de sera, acord ce a fost negociat la Kyoto, in Japonia, in decembrie 1997. De exemplu, Canada si-a luat angajamentul de a-si reduce emisiile de gaze in perioada 2008-2012 cu 6 % fata de nivelul anului 1990.

Prototip
Model pentru testarea proiectarii unei masini noi care urmeaza sa fie produsa in serie.

Punte
Osie echipata si particularizata in functie de mecanismul de directie, tipul transmisiei, frane etc. V. osie.

Putere
Viteza de functionare, puterea fiind proportionala cu momentul de rotatie si cu rotatiile pe minut si se masoara in cai-putere.

Putere motor
Performanta de baza a unui motor, care exprima energia cedata de acesta intr-o unitate de timp. Pentru motoarele auto, puterea se exprima atat in kilowati cat si in cai putere (1 CP = 0,736 kW). In mod obisnuit, prin puterea motorului se intelege puterea continua maxima a acestuia.

Putere utila de franare
Masurarea cailor-putere ai unui motor fara pierderea de putere datorata cutiei de viteza, generatorului, diferentialului, pompei de apa si celorlate componente auxiliare. Puterea reala transmisa rotilor actionate de motor este mai mica.

Puterea de tractiune
Cantitatea de putere de la rotile tractoare necesara pentru a deplasa o masina la o viteza constanta. Aceasta putere variaza in functie de viteza masinii, rezistenta aerului, frecarea mecanica si rezistenta la rulare a rotilor. Puterea de tractiune este diferita de puterea motorului deoarece randamentul motorului este micsorat de pierderi mecanice intre randamentul motorului la volant si rotile tractoare.

Q
Quattro
Sistem de tractiune cu cuplare permanenta 4x4, specific autoturismelor Audi.

Quenching
Stingerea frontului de flacara in camera de ardere a unui motor cu ardere interna, in apropierea peretilor mai reci ai acesteia, avand ca efect cresterea emisiilor de hidrocarburi nearse din gazele de esapament.

QWS
Acronim preluat din limba engleza pentru Quick Warm-up System - Sistem de incalzire rapida a motorului, sistem electronic dezvoltat de firma japoneza Honda pentru a controla cantitatea aerului de admisie si avansul la aprindere in timpul pornirii la rece.

R
Racirea aerului de supraalimentare
Foloseste la racirea aerului incalzit datorita presiunii de supraalimentare si, in acest fel, la cresterea continutului specific de oxigen, deci a randamentului.

Racitor intermediar
Un radiator sau schimbator de caldura folosit pentru a raci fluxul compact de aer incalzit ce intra la motor. Aerul racit este mai dens si poate furniza mai multa putere, reducand de asemenea si detonatia.

Ralist
Participant la raliuri, in calitate de concurent.

Rama masinii
Cea mai intinsa si mai importanta piesa stantata a caroseriei automobilului. In mod obisnuit, este alcatuita din cateva bucati stantate, fixeaza structura masinii si sustine cea mai mare parte a pieselor mecanice.

Rama parbrizului
Cadrul chesonat format de elementele structurale ale caroserie in care se monteaza parbrizul.

Raport de aspect
Caracteristica constructiva a unui pneu, care se determina ca raport procentual intre inaltimea si latimea sectiunii toroidale a pneului. Se mai numeste si talia pneului.

Raportul pneurilor
Se refera la raportul intre latimea anvelopei si flancul acesteia. De exemplu, o anvelopa tip 205/50-15 va avea un flanc cu o inaltime de 0,50 x 205 or 102,5 mm. Un raport mai mic (de exemplu, 40) asigura o manevrabilitate superioara chiar si in conditii severe de drum.

Raportul trasmisiei cutiei de viteza diferentiala
Cutia de viteza diferentiala distribuie puterea motorului la roti (prin transmisia asigurata de arborele de intrare sau de arborele port-elice). Raportul transmisiei diferentiale reduce rotatiile transmisiei asigurate de arborele de intrare, inainte ca acesta sa ajunga la roti. Raporturile tipice ale automobilelor variaza de la 2,71 la 4,31. Cu cat este mai mare acest raport, cu atat va accelera mai rapid un motor la a anumita viteza.

RAR
Abreviere pentru Registrul Auto Roman, organismul tehnic de specialitate desemnat de Guvernul Romaniei ca autoritate competenta in domeniul vehiculelor rutiere, in ce priveste omologarea de tip a acestora si a componentelor aferente, atat din punct de vedere al securitatii in trafic, cat si din punct de vedere al impactului acestora asupra mediului inconjurator.

Raza de frecare
Distanta dintre punctul in care axa de directie intersecteaza drumul si linia longitudinala care trece prin centrul zonei de contact a cauciucului. Mai este denumita si deviatie remanenta de la directie.

Raza de rulare a rotii
Raza unei roti imaginare, nedeformabile, care ruleaza fara alunecari si patinari, avand insa aceeasi viteza de rotatie si de translatie cu roata reala a autovehiculului.

Raza dinamica a rotii
Distanta dintre centrul rotii si calea de rulare, roata fiind umflata la presiunea nominala, incarcata la sarcina nominala si in miscare; raza cercului imaginar centrat in centrul rotii, tangent la calea de rulare si specific unei roti aflata in miscare, umflata si incarcata la valorile nominale.

Raza libera a rotii
Raza cercului exterior al benzii de rulare a pneului umflat la presiunea nominala, roata fiind in stare de repaus, fara nici un fel de incarcare.

Raza statica a rotii
Distanta dintre centrul rotii si calea de rulare, roata fiind umflata la presiunea nominala, incarcata la sarcina nominala si in stare de repaus; raza cercului imaginar centrat in centrul rotii, tangent la calea de rulare si specific unei roti aflata in stare de repaus, umflata si incarcata la valorile nominale.

RDS
Radio Data System - reprezinta transmisia digitala a datelor posturilor la radioul masinii. Sunt afisate numele postului si ora.

Reazem pentru picior
Suport pentru sprijinul labei piciorului stang al soferului, atunci cand acesta nu este solicitat pentru actionarea pedalei de ambreiaj. Se practica, in special, pentru autovehiculele cu volan pe dreapta, unde reazemul piciorului stang pe pasajul de roata fata (situatie specifica majoritatii autovehiculelor) nu mai este posibil.

Recarosare
Inlocuire a caroseriei unui vehicul cu alta noua sau aflata intr-o stare tehnica mai buna. Recarosarea poate interveni si in cazul schimbarii destinatiei vehiculului, pentru adaptarea acestuia la anumite servicii speciale de transport, mecanizare, securitate etc.

Recircularea gazelor de esapament
Traducere improprie pentru EGR (v. EGR si recircularea gazelor de evacuare).

Recircularea gazelor de evacuare
Vezi: EGR. Impropriu, se mai numeste si recircularea gazelor de esapament (prelevarea gazelor recirculate se face direct de la galeria de evacuare, nu de la teava de esapament).

Recul
Miscare a rotii care intinde suspensiile; opusul amortizarii, care comprima suspensia.
Reflector cu suprafetele libere
Este sistemul de realizare a reflectoarelor cunoscut astazi. Fiecare punct al reflectoarelor este orientat in asa fel incat sa lumineze un anumit punct al soselei. Prin insumarea celor doua raze se formeaza conul luminos.

Remorca
Vehicul rutier destinat, prin constructie, transportului de bunuri sau persoane prin atasarea sa la un autovehicul tractor.

Remorca usoara
Remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg.

Reparatie capitala a motorului
Termen generic folosit pentru repararea motorului care necesita scoaterea motorului din autovehicul, refacerea acestuia sau inlocuirea componentelor interne (de exemplu, pistoane, conectori, valve etc.).

Respiratia motorului
Termen care descrie abilitatea motorului de a-si umple cilindrii cu un amestec de aer-combustibil si de a elimina gazele arse. In general, cu cat un motor arde un amestec de aer-combustibil mai mare, cu atat dezvolta o putere mai mare.

Restilizare
Actiune de modificare usoara a caroseriei sau a elementelor exterioare si interioare ale unui autoturism, fara a se aduce transformari majore liniei stilistice generale a acestuia.

Retarder
Dispozitiv auxiliar de franare, care asigura incetinirea miscarii unui vehicul fara a se face uz de franele propriu-zise ale acestuia (denumire generica pentru franele hidrodinamice, vascocuplaje etc.).

Rezervor de hidruri metalice
Estimarea uzurii benzii de rulare a pneului ofera o aproximare a duratei de folosire a acestuia. O anvelopa tip 300 va putea fi utilizata, probabil, cu 50 % mai mult timp decat una de tip 150. Este important de retinut ca fiecare producator de anvelope are un sistem propriu de notare. Astfel, o anvelopa Goodyear tip 300 nu va avea neaparat aceeasi perioada de viata cu a unei anvelope Michelin tip 300, ci ar putea fi folosita pentru o perioada mai lunga sau mai scurta, chiar daca conditiile de utilzare sunt identice. Clasificarea tip AB indica tractiunea in conditii de umezeala si rezistenta la temperatura. Clasificarea pentru tractiunea in conditii de umezeala este AA, A, B si C, A fiind valoarea optima iar C cea mai scazuta. Clasificarea pentru rezistenta la temperatura este A, B si C, A fiind valoarea optima iar C cea mai mica. Rezistenta la temperatura a anvelopei se refera la capacitatea acesteia de a disipa caldura. O incalzire excesiva a anvelopei reduce durata de viata a acesteia, pneurile cu capacitate sporita de racire fiind mult mai durabile.

Rezervorul criogenic
E folosit ca rezervor pentru hidrogenul lichid la -253 grade C. Trebuie sa fie izolat foarte bine; totusi, se pierd zilnic 2% din continutul rezervorului, din cauza schimbului de caldura.

Rezistenta aerului
Rezistenta produsa de un obiect in miscare in timp ce deplaseaza aerul in calea sa. Rezistenta aerului este o forta care se masoara in general in kgf; aceasta creste proportional cu suprafata frontala a obiectului, cu coeficientul de rezistenta al obiectului si cu patratul vitezei acestuia.

rigolă
Mic şanţ pentru asigurarea scurgerii apei

Roata
Ansamblul format dintr-o janta metalica, pe care se monteaza o anvelopa de cauciuc in interiorul careia se afla o camera (uneori poate lipsi) cu aer comprimat; elementul de legatura cu calea de rulare al unui vehicul, de forma circulara, care se invarteste in jurul unei osii pentru a realiza deplasarea vehiculului.

Rollbar
Bara de otel arcuita transversal pe caroseria unui automobil, conceputa pentru protectia ocupantilor in caz de rasturnare. Se utilizeaza, in general, la masinile de curse, jeepuri si autoutilitare tip pick-up. Se mai numeste si bara antirostogolire sau bara pentru rasturnare; uneori, se foloseste, in scris, si versiunea romanizata, rolbar.

Roti din aliaj
Roti fabricate in general din aliaj de aluminiu, montate pentru a imbunatati aspectul vehiculului. Rotile din aliaj sunt mai putin predispuse la coroziune si pot fi mult mai usoare decat echivalentul lor, rotile din otel.

Rotula
Vezi: articulatie sferica

Rovinieta
Document prin care se atesta, de catre automobilisti, dreptul de utilizare a retelei de drumuri in unele tari. Se prezinta, de regula, sub forma unui abtibild care se lipeste pe parbriz si are o valabilitate limitata; taxa de drum pentru automobilisti, aplicabila in unele tari.

ROZ
Prescurtare pentru cifra octanica cercetata. Reprezinta rezistenta la detonare a unui combustibil. Termenul ROZ s-a impus in limbajul zilnic, In Germania, benzina normala are un ROZ de 91, Super -95, iar Super Plus -98.

RPM
Rotatii pe minut. RPM indica de cate ori pe minut se roteste vilbrochenul

Rulaj
Distanta parcursa de un vehicul rutier de la data fabricatiei acestuia pana la data curenta sau intre oricare alte doua momente de referinta din durata de exploatare a acestuia; sinonim cu kilometraj.

Ruliu
Oscilatia de inclinare a caroseriei in jurul axei sale longitudinale. Apare la virare deoarece centrul de gravitate al masinii este deasupra axei in jurul careia acesta se roteste.

RWD
Abreviere preluata din limba engleza pentru Rear Wheel Drive (roata spate motoare). V. tractiune spate.
S

SAE
Sigla organizatiei Society of Automotive Engineers si se foloseste pentru a descrie consistenta uleiurilor. SAE OW este foarte fluid la temperatura camerei; un SAE 50 este aproape ca mierea. Specificatiile SAE nu reprezinta insa un criteriu al calitatii.

Saltul rotii
Caracteristica a suspensiei in care o roata (sau mai multe) se misca in sus si in jos atat de violent incat pierde contactul cu solul. Saltul rotii poate fi cauzat de multe probleme printre care se numara si greutatea nesuspendata excesiva, atenuarea insuficienta a socurilor sau control slab al arborelui rasucit.

Sarcina de admisie
Combinatia de combustibil si aer care intra la motor.

Sasiu
Termen general care se refera la toate partile mecanice ale unei masini care sunt legate de scheletul masinii. La masinile cu o structura unica, sasiul cuprinde toata masina, mai putin corpul acesteia. Sasiul este scheletul care contine motorul, suspensiile, rotile, franele si directia, fara habitaclu.

Sasiu in forma de scara
Constituie inca baza pentru vehiculele de teren. In cazul acestora, trenul de rulare este legat direct de constructia din elemente portante rezistente la contorsionare, formata din bare longitudinale si transversale, iar caroseria este pozitionata pe aceasta ca o casuta. Marele avantaj, pe langa stabilitatea foarte buna, este reprezentat de marea sa variabilitate - un sasiu poate sustine diverse alte caroserii. Cel mai mare dezavantaj ar fi greutatea lui, mai mare.

Scaun incalzit
Scaun prevazut cu incalzire, la comanda, a sezutului si a spatarului, astfel incat, in conditii de ger, sa cresca gradul de confort al ocupantilor.

Scaun sport
Scaun ergonomic cu reglaje diverse, potrivit fizionomiei ocupantului, cu linii stilistice elegante, usor si sigur in egala masura, menit sa ofere suficient sprijin lateral indeosebi in curbele mai dificile.

Scaun WHIPS
Scaun prevazut cu dispozitiv de siguranta tip WHIPS (Whiplash Protection System) pentru protejarea capului si a gatului in caz de coliziune spate (v. WHIPS). Scaunele WHIPS au o tetiera fixa integrata in spatar iar spatarul, in intregime, este conceput pentru a oferi o ergonomie optima si o protectie buna ocupantilor, impotriva ranirii gatului in caz de ciocnire brusca, din spate, a vehiculului. In timpul unui impact spate, scaunul se misca inapoi, inclinandu-se, iar o balama extensibila, plasata la baza spatarului, controleaza aceasta miscare. Aceasta garanteaza ca miscarea capului si a corpului sunt similare, scurtandu-se timpul cat capul ocupantului este in contact cu tetiera. Balamaua extensibila este conceputa pentru a fi folosita o singura data si, dupa un accident, trebuie inlocuita.

Schimb de gaze
Denumire generica a proceselor de admisie a amestecului proaspat (inclusiv ventilatia carterului) si de evacuare a gazelor arse, procese specifice functionarii unui motor cu ardere interna.

Schimbator de viteze
Mecanismul de schimbarea a vitezelor, atasat cutiei de viteze. Impropriu, i se mai spune schimbator de viteze chiar cutiei de viteze sau doar levierului (maneta) care permite schimbarea vitezei. V. cutie de viteze.


Schimbator de viteze CVT
Este un mecanism automat care nu utilizeaza schimbarea in trepte, ci pe cea uniforma. Ceea ce se realiza la vehiculele mai vechi cu ajutorul curelei de transmisie functioneaza astazi la Audi relativ bine, cu o curea de otel.

Scula
Dispozitiv folosit in constructia de masini pentru a asambla diverse componente sau pentru a prelucra materialele prin strunjire exterioara, frezare, rectificare, lustruire, gaurire, perforare, strunjire interioara, forfecare, presare sau rabotare.

SDI
Este sigla automobilelor cu motor diesel cu absortie si cu injectie directa.

Securitate primara
Dotari si actiuni menite sa evite un posibil accident auto. Se vorbeste de securitate activa pentru a denumi modalitatile, la nivelul unui vehicul, prin care se pot evita accidentele (frane, directie, lumini etc.).

Securitate secundara
Dotari si actiuni menite sa protejeze ocupantii si ceilalti participanti la trafic (pietoni, biciclisti etc.) implicati intr-un accident auto. Se vorbeste de securitate pasiva pentru a denumi modalitatile, la nivelul, unui vehicu, prin care se reduce nivelul consecintelor unui accident produs (centuri de siguranta, airbaguri, tetiere, parasocuri etc.).

Securitate tertiara
Dotari si actiuni menite sa faciliteze accordarea primului ajutor in caz de accident (alarmare, semnalizare, interventie).

Sedan
Masina inchisa, cu plafon fix, pentru 4 sau mai multi pasageri, cu doua sau patru usi.

Sedan decapotabil
Autoturism cu 4 usi, plafon pliabil si geamuri glisante.

Segment de ungere
Segmentul de piston cel mai de jos care curata excesul de ulei de pe peretii cilindrului si il retrimite in cuva de ulei prin intermediul supapelor aflate la segment si piston.

Segment raclor
Vezi: segment de ungere.
Semi-automatic
Desemneaza in principal renuntarea la pedala de ambreiaj. Sarcina acesteia este preluata de catre niste elemente de reglare actionate electric sau hidraulic, care trebuie sa preia fluxul de putere la mers. Primul reprezentant al epocii noi a fost modelul Renault Twingo Easy. Intre timp au aparut mai multi ofertanti ai acestui sistem. Cea mai noua realizare este Easytronic-ul noului Opel Corsa. La acset model se schimba viteza si electric.

Semiarbore
Un arbore rotativ, articulat, folosit la sistemele cu suspensii independente si care transmite puterea de la diferential la roata. Este nevoie de doi semiarbori, unul la suspensia independenta din spate si unul la rotile actionate din fata.

Senzor de detonatie
Senzor aflat pe motor care este folosit la detectarea vibratiilor de frecventa inalta cauzate de detonatie. Datorita senzorului de detonatie, un sistem computerizat de control al motorului permite acestuia sa functioneze pana la atingerea unei limite de detonatie, imbunatatind astfel puterea si eficienta acestuia.

Senzor de lumina
Dispozitiv fotosensibil, care apride si stinge automat farurile in functie de intensitatea luminii ambientale

Senzor de oxigen
Vezi: sonda lambda

Senzor de ploaie
Recunoaste umezirea parbrizului printr-o metoda optico-electronica si comanda stergatoarele de parbriz si inchiderea acoperisului masinii

Sertar cilindric
Este format din mansoane metalice amplasate intre piston si peretele cilindrului. Atunci cand sunt miscate pe verticala, gaurile din mansoane ajung in dreptul gurilor de admisie si de evacuare, astfel se permite accesul gazelor la momentul oportun.

Servo
Denumire laconica pentru servofrana sau servodirectie; efect care permite declansarea unei energii utile mari, utilizand o energie de comanda mica.

Servo direcţie asistată
La viteze mari volanul se misca mai greu, limitand optiunile de manevrabilitate

Servo directie
Ajutor provenit de la motor pentru a reduce efortul de virare. Servodirectia este esentiala pentru manevrarea vehiculelor mari si de tonaj ridicat. In general, vehiculele mici nu au nevoie de servodirectie.

Servofrana
Mecanism cu actionare pneumatica, hidraulica, mecanica etc.inserat, optional, in sistemul de franare al unui autovehicul cu scopul de a amplifica efortul la pedala de frana, conducatorul auto efectuand, practic, doar declansarea franarii.

Set angrenaj
Un grup de doua sau mai multe angrenaje folosite la transmiterea puterii.

Simi
Fulare a rotilor directoare ale unui vehicul, care se manifesta printr-o instabilitate oscilatorie a directiei; bataie a rotilor fata

SIPS
Este o descoperire a specialistilor de la firma Volvo. Prescurtarea vine de la Side Impact Protection System, un termen ce denumeste prima utilizare a airbagurilor laterale, precum si a unui schelet foarte stabil al ramelor podelei. Acest sistem dublu a fost o inovatie care asigura si astazi, o buna protectie a calatorilor impotriva efectelor unei eventuale ciocniri laterale.

Sistem anti-blocare la franare
Sistem de franare care detecteaza si chiar anticipeaza blocarea rotilor si, in mod automat, reduce fortele de franare astfel incat rotile sa nu se opreasca. Acest sistem, prescurtat ABS (Anti-Lock-Braking System), poate controla toate cele patru roti sau doar doua.

Sistem de aprindere
Sistem electric care asigura producerea de scantei regulate de catre bujiile motorului. Sistemul este compus dintr-o baterie, un inductor, un condensator electric, bujii si comutatoare si firele aferente acestora.

Sistem de control al motorului
Un computer care regleaza functionarea motorului prin monitorizarea anumitor caracteristici ale motorului (rotatii pe minut, mediul de racire, curentul de aer de admisie, etc.), cu ajutorul unei retele de senzori. De asemenea, controleaza variabilele cheie (nivelul combustibilului, timpul de aprindere, etc), in functie de programele prestabilite.

Sistem electric
La motoarele cu combustie interna si aprindere electrica, se refera la acele componente care transforma energia electrica produsa de generator in forta electromotoare care sa declanseze bujiile. Acesta cuprinde generatorul sau alternatorul, contactele, condensatorul, bobina, distribuitorul, bujiile si toate firele de legatura.

Sistem PD
Sistem de injectie specific motoarelor Diesel si bazat pe principiul pompei-duza (PD). Termenul este echivalent cu UIS. V. pompa-duza si UIS.

Sisteme de admisiune si evacuare ajustate
Sisteme de admisiune si evacuare care, prin determinarea impulsurilor si rezonantei presiunii din interiorul diverselor guri de acces si al camerelor conductelor de admisiune si de evacuare, maresc circulatia debitului de intrare in si din camerele de combustie.


Sisteme de securitate
Mecanismele care reduc leziunile produse de un accident. Exemple tipice sunt centurile de siguranta si air bag-urile.

Sistemul de climatizare
Functioneaza cam pe principiul unui calorifer: un compresor pune agentul de racire (frigorific) sub presiune, acesta incalzindu-se si fluidizandu-se, apoi el trebuie sa fie racit din nou, in serpentinele de racire. Apoi agentul de racire ajunge in vaporizator, unde se destinde, ajunge din nou in starea gazoasa si se raceste puternic. Dupa aceea, ajunge in schimbatorul de caldura si poate raci aerul care ajunge in incapere. Actionarea compresorului e realizata de motorul vehiculului, ceea ce face sa creasca usor consumul de combustibil al autovehiculului.

Sistemul de tensionare a centurii
Foloseste, in cazul unei eventuale ciocniri, la intinderea fulgeratoare a centurii de siguranta, prevenind, in acest fel, deplasarea persoanei, aceasta fiind prinsa instantaneu in centura.

SOHC
Abreviere preluata din limba engleza pentru Single OverHead Camshaft (un singur arbore cu came in chiulasa). Se foloseste, de regula, in sintagma motor SOHC, semnificand un motor cu un singur arbore cu came in chiulasa, servind atat pentru actionarea supapelor de admisie cat si a celor de evacuare

Sonda lambda
Este un senzor pentru detectarea oxigenului din gazele de esapament. Acest senzor este foarte important pentru lucrul catalizatorului, care nu-si poate efectua activitatea sa optima de curatare decat in cadrul unei mici ferestre lambda.

Sone
A subjective unit of loudness, as perceived by a person with normal hearing, equal to the loudness of a pure tone having a frequency of 1,000 hertz at 40 decibels.

Spaceframe
In acest fel numeste Audi ramele de aluminiu cu care sunt dotate modelele A8 si A2. Astfel, un schelet stabil din parti turnate si sudate de metal usor este imbracat de table portante de aluminiu. Usile si aripile sunt, la fel ca la sistemele actuale, din otel, realizate pentru insurubare. Avantajul unei caroserii de tip spaceframe sta in diferenta de greutate de 40% fata de un schelet din otel, de tip clasic. Dezavantajul consta in reparatiile complicate in cazul unui accident.

Spoiler
Dispozitiv aerodinamic care schimba directia curentului de aer pentru a reduce forta ascensionala sau rezistenta aerului si pentru a imbunatati ventilatia motorului.

Spyder
Masina usoara, cu doua locuri, fabricata la inceputul secolului XX. In anii 1950, niste producatori de autoturisme italieni au dat acelasi nume unei masini sport deschise.

SRS
Prescurtare a termenului Supplemental Restraint System (sistem suplimentar de limitare a miscarii) (airbag).
Stalp A
Cele doua parti care incadreaza parbrizul si care sustin plafonul masinii.

Stalp B
Partea de sutinere a plafonului masinii dintre geamul usii din fata si geamul celei din spate, daca masina are doua usi.

Stalp C
Partea care sustine plafonul masinii si care este situata intre luneta si geamul din spate. La un vehicul cu patru stalpi laterali, partea de sutinere din spate se mai numeste stalp D.

Starter
Vezi: demaror

Subdirectionarea
Inseamna impingerea unei masini pe rotile din fata, spre exteriorul curbei.

Subvirare
Apare atunci cand rotile din fata nu vireaza intr-o anumita directie la fel de mult pe cat se doreste. De obicei, in acest caz rotile din fata nu au o aderenta prea buna si nu pot vira in mod efectiv. Prin reducerea vitezei se permite rotilor din fata sa isi recapete tractiunea. Marea majoritate a vehiculelor sunt proiectate sa intre in subvirare, in conditii normale de drum, deoarece este mai usor de controlat comparativ cu supravirarea. Se spune despre o masina intrata in subvirare ca forteaza deoarece rezista la virare si are tendinta de a merge drept.

Supapa de evacuare
Supapa folosita pentru a limita incarcarea turboincarcatorului. Supapa de evacuare permite ca o parte din gazele de esapament de la motor sa nu treaca prin turbina turboincarcatorului, in anumite conditii.

Supapa de ocolire
Termen generic pentru o supapa care permite ca lichidul sau aerul sa circule printr-un filtru. De exemplu, o supapa de ocolire pentru ulei permite ca uleiul sa circule chiar si atunci cand filtrul de ulei este infundat.

Supapa de reglare a debitului
Lacas care contine o supapa care regleaza curentul de aer printr-o conducta de admisiune. Supapa de reglare a debitului este in general pozitionata intre aparatul de purificare a aerului si camera de admisie.

Supapa in cap
Supapele de admisie si de evacuare sunt dispuse deasupra chiulasei de cilindru. Motoarele cu un singur arbore cu came in chiulasa au o singura cama deasupra chiulasei de cilindru. Motoarele cu doi arbori cu came au doua came pozitionate deasupra chiulasei.

Supapa tip VA
Dispozitiv care deschide si inchide camera de combustie a unui motor cu combustie interna, pentru a lasa sa intre amestecul de combustibil-aer si pentru a lasa sa iasa gazele de esapament.

Supape
Numarul total de supape de admisiune si de evacuare de la motor. De exemplu, un motor V-6 cu 24 supape are patru supape pentru fiecare cilindru (24/6=4), iar un motor V-8 cu 16 supape are 2 supape pentru fiecare cilindru (16/8=2). Un numar mare de supape permite motorului sa respire mai bine la o turatie mare si sa produca mai multa putere.

Supradirectionarea
Apare in curbele in care se intra cu o viteza prea mare si in cazul in care axul din spate derapeaza si vehiculul se invarte, deplasandu-se in curba.

Suprafata de rulare
Latimea partii anvelopei care intra in contact cu drumul.

Supraoferta
Situatia in care productia mondiala de automobile depaseste cererea globala pentru acestea.

Suprastructura
Partea superioara a masinii, aflata deasupra medianei.

Supravirare
Situatie in care rotile din spate contribuie si ele mai mult la manevrabilitatea unui vehicul intr-o anumita directie. Acest lucru se intampla in mod frecvent atunci cand se franeaza dur in timp ce masina vireaza. Partea posterioara a masinii pierde aderenta si incepe sa se miste in directia de virare. Supravirarea poate fi folosita pentru a pozitiona mai bine un vehicul care tocmai iese din viraj. De obicei, supravirarea este dificil de controlat si poate face masina sa se invarta. Majoritatea masinilor sunt concepute astfel incat sa nu poata supravira in conditii normale de drum.

Suspensie
Totalitatea arcurilor, absorbitoarelor de socuri, bare de torsiune, racorduri, brate, etc., care atenueaza socul provenit de la denivelarile de drum si serveste la mentinerea rotilor in contact constant cu drumul, imbunatatind astfel controlul si tractiunea.

Suspensie activa
Un sistem de suspensii foarte sofisticat, controlat prin computer, care foloseste un servomotor in locul traditionalelor arcuri si stabilizatori de socuri. Servomotorul pozitioneaza volanul masinii in cea mai buna pozitie posibila pentru a face fata perturbarilor de drum.

Suspensie cu articulatii multiple
Termen generic folosit pentru suspensii independente care sunt controlate de mai multe mecanisme pentru articulatii. Aceste articulatii limiteaza miscarea nedorita a suspensiei. De asemenea, producerea lor este mult mai costisitoare.

Suspensie cu brat semisuspendat
Sistem de suspensie independent in spatele masinii, la care butucul de roata este pozitionat pe un brat aproximativ triunghiular care pivoteaza intre doua puncte. Vazuta de sus, linia formata de cei doi pivoti se afla undeva in planul paralel si cel longitudinal fata de axa longitudinala a masinii.

Suspensie Hotchkiss
Suspensie pe spate cu arbore rotitor, la care arcurile plane manevreaza atat devierea arborelui cat si amplasarea acestuia.

Suspensie independenta
Suspensie care permite fiecarei roti sa aiba arcuri individuale, astfel incat orice perturbare la una din roti sa nu aiba efect si asupra rotii aflata pe partea cealalta a masinii.

Suspensie sport
Varianta de suspensie (amortizoare + arcuri) caracterizata printr-o rigiditate mai mare si o garda la sol mai mica, comparativ cu suspensia standard, cu scopul de a conferi senzatii puternice celor pasionati de sofatul sportiv. Are dezavantajul confortului redus la mersul pe drumuri cu denivelari.

Suspensie trenanta
Articulatie a suspensiei care intampina rezistenta la miscarile longitudinale ale rotii. Este montata pe sasiu, in fata rotilor.

Suspensie Wishbone
Tuspensie care foloseste componente curbate ("wishbone" - os iades, din engleza) pentru a controla miscarea suspensiei. Suspensia Wishbone ofera un control bun al arborelui si limiteaza miscarea nedorita a suspensiei.
T
Tablier
Perete rigid, componenta a caroseriei unui autovehicul, care desparte habitaclul de compartimentul motor si, respectiv, de portbagaj (atunci cand este cazul). Functie de pozitia pe care o are pe vehicul, acesta poate fi: tablier fata sau tablier spate.

Tachet
- Element pivotant care deschide si inchide supapele cilindrului. - Tija metalica care transmite miscarea de la arborele cu came la mecanismele de actionat supapele. Tachetii sunt folositi la motoarele care nu au arbore cu came in chiulasa, pentru a deschide si inchide valvele.

Tachet de supapa
Componenta cilindrica care exercita presiune asupra lobului arborelui cu came si care se misca pe verticala, pe masura ce lobul arborelui cu came se roteste. Majoritatea tachetilor de valva au o parte dura, unsa cu ulei, care gliseaza pe arborele cu came.

Tachet de supapa hidraulic
Tachet de supapa care foloseste presiunea hidraulica a uleiului pentru a functiona si care poate elimina jocul dintre partile metalice. Astfel, zgomotul si uzarea valvelor sunt reduse considerabil, la fel ca si ajustarea periodica a valvelor.

Taluz
Părţile laterale ale şanţului.

Tapiserie
Imbracaminte cu rol major in definirea stilului interior al unei caroserii, pentru scaune, banchete, tetiere, panouri de usi etc. confectionata din stofa, jerseu, piele, vinilin etc. Se mai numeste si garnisaj.

Targ auto
Loc special amenajat amplasat, de regula, la marginea unui oras, unde se vand si se cumpara (zilnic sau la anumite date) vehicule de ocazie.

TCS
Prescurtare de la Traction Control System, o reglare a patinarii tractiunii.

TDCi
Acronim preluat din limba engleza pentru Turbo Diesel Commonrail Injection - Motor Diesel fabricat de Ford, cu rampa de injectie comuna pentru toate injectoarele si supraalimentare cu turbosuflanta.

TDDI
Acronim preluat din limba engleza pentru Turbo Diesel Direct Injection - Motor Diesel fabricat de Ford cu injectie directa si turbo-supraalimentare; varianta mai veche a sistemului de injectie TDCi.
TDI
Este prescurtarea- marca inregistrata- concernului Volkswagen pentru injectia directa turbo-diesel. In spatele acestor trei litere se ascund motoare in 3 pana la 8 cilindri, cu 60 pana la 225 CP. TDI-ul de 1,2 litri al modelului VW Lupo detine recordul mondial al motoarelor de autoturism la capitolul randament, transformand in miscare nu mai putin de 45% din energia combustibilului diesel. Motoarele TDI au ajutat firmele Volkswagen si Audi sa obtina pozitia fruntasa in domeniul constructiei de tehnica diesel.

Teava de esapament
Tubul metalic prin care se elimina in atmosfera gazele reziduale ale unui motor cu ardere interna.

Telematica
Este un cuvant artificial format din termenii telecomunicatie si informatica. El denumeste transferul informatiilor si datelor relevante pentru trafic, dinspre si inspre masina, cu scopul de a imbunatati fluxul de circulatie.

Telematica automobilului
Domeniu de dezvoltare a automobilului, la interferenta dintre electronica si telecomunicatii, care implica o infrastructura specifica pe care sa se bazeze constructorii de automobile pentru a le putea oferi clientilor lor servicii competitive, menite sa le favorizeze mobilitatea si siguranta.

Telescop
Denumire laconica pentru amortizorul telescopic al suspensiei; sinonim cu amortizor.

Telescopare
Ciocnire violenta, in lant, a mai multor vehicule care circula cu viteze mari si distante mici intre ele, inadecvat conditiilor meteo si de drum. Sinonim cu telescopaj.

Tempomat
Un simbol al firmei Mannesmann VDO ce denumeste o instalatie de reglare a vitezei care mentine viteza constanta, fara ca soferul sa mai atinga acceleratia.

Testarea produsului
Metode foarte stricte prin care calitatea si durabilitatea unui produs sunt masurate.

Tija Panhard
Articulatie laterala lunga care asigura pozitionarea laterala a unui arbore fix. De obicei, aceasta este paralela cu arborele si are un capat atasat de caroserie iar celalalt este fixat de arbore.

Tinuta de drum
Indice calitativ de evaluare subiectiva a comportamentului de drum al unui automobil, in ce priveste siguranta in trafic, controlul reactiilor induse de calea de rulare, stabilitatea functionala a motorului, manevrabilitatea si raspunsul la comenzi (accelerare, franare, ambreiere-debreiere etc.).
TMC
Traffic Message Channel, termen care reprezinta o furnizare digitalizata permanenta a anunturilor de trafic la radioul de masina.

Tol
Unitate de masura pentru lungime (cu utilizare, in special, in Anglia si SUA), egala cu 25,4 mm si simbolizat cu dublu-apostrof. In tehnica automobilului, are inca anumite utilizari, cum ar fi dimensionarea jentilor (Exemplu: janta de 14"" este o janta care are diametrul de asezare a pneului de 355,6 mm). Se mai numeste si inch (pronuntat inci) 1 tol (inch) cub = 16,387 cc.

Torpedo
Parte protectoare pentru componentele mecanice. Folosit in general pentru motoare, ventilatoare, etc. Mai desemneaza si partea masinii dintre compartimentul motorului si sofer.

Torpedo ("torpila")
Masina sport deschisa care are o linie de design continua, de la capota pana la partea din spate a masinii.

Torsiunea la franare
Procedura folosita in special la testele de performanta, pentru a creste acceleratia unei masini echipata cu transmisie automata. Se realizeaza prin apasarea ferma cu piciorul stang a pedalei de frana, turarea motorului si apoi eliberarea pedalei de frana. Torsiunea la franare este efectiva in special la motoarele turbo.

Tourer
Autoturism neacoperit cu patru sau mai multe locuri. Primele modele nu aveau nici un fel de parti protectoare laterale, dar, ulterior, ele au fost echipate cu paravane sau perdele laterale detasabile. Fabricatia acestui model a incetat in anul 1930.

Tractiune
Mod de dispunere la roti a fortei motoare care pune in miscare un autovehicul. Tractiunea poate fi: pe rotile fata, spate sau integrala.

Tractiune 4x4
Vezi: tractiune integrala.

Tractiune integrala
Tractiune pe toate rotile cu cuplaj permanent sau la comanda soferului. In cazul autoturismelor, se mai numeste si tractiune 4x4.

Tractiune pe fata
Puterea motorului este distribuita rotilor din fata. Tractiunea pe fata este superioara celei pe spate atunci cand conditiile de drum sunt proaste. De asemenea, habitaclul este optimizat deoarece componentele tractoare sunt concentrate in partea din fata a masinii.

Tractiune pe spate
RWD, Rear Wheel drive - rotile din spate primesc toata puterea motorului. Tractiunea pe spate ofera o manevrebilitate si accelerare superioara fata de tractiunea pe fata. In conditii de drum neprielnice, tractiunea pe spate este inferioara tractiunii pe fata datorita faptului ca greutatea aflata pe rotile tractoare este mai mica.

Tractiune pe toate rotile
Tractiune Integrala - AWD, All Wheel Drive - toate cele patru roti sunt actionate de motor. Sistemele AWD sunt superioare celor 4WD (tractiune pe 4 roti) deoarece primele pot fi folosite indiferent de starea drumului. Sistemele AWD folosesc un diferential central care permite rotilor din fata si celor din spate sa se invarta la viteze diferite. AWD asigura o tractiune mult mai buna decat tractiunea pe fata sau pe spate.

Tractor
Autovehicul, pe roti sau pe senile, conceput special pentru a trage sau a impinge anumite utilaje sau remorci si care se deplaseaza numai ocazional pe drumurile publice.

Tractor rutier
Tractor pe roti, cu cel putin doua axe, care se deplaseaza, de regula, pe drumurile publice.

Transmisie
Sistemul de cuplare a vitezelor prin care puterea motorului este transmisa la roti. Scopul sistemului de cuplare a vitezelor este de a mentine un maxim de putere a motorului exercitata asupra rotilor, in orice moment, de la pornirea motorului si pana la atingerea unor viteze superioare. Marea majoritate a transmisiilor au 3-6 viteze. Motorul, prin intermediul vilbrochenului, ar invarti prea repede rotile si, de aceea, transmisia reduce rotatiile pe minut si permite motorului sa puna in miscare rotile. Transmisia manuala foloseste un schimbator de viteze. Transmisia automata foloseste in mod obisnuit turbine si un lichid pentru a transmite puterea de la motor la roti. Miscarea rotationala a lichidului de transmisie transfera puterea de la vilbrochen la roti. Diverse rapoarte de transmisie sunt necesare pentru a mentine operarea eficienta a motorului. Un raport mai scazut (de exemplu, viteza intai sau a doua) asigura o forta de torsiune maxima pentru a pune in miscare masina. Un raport mai ridicat (de exemplu, viteza a patra sau a cincea) permite mai putine rotatii pe minut pentru viteze adecvate autostrazilor. In general, cu cat rapoartele de transmisii sunt mai putine, cu atat mai putin eficienta este functionarea motorului.

Transmisie automata
Transmisie care se schimba automat in functie de viteza, incarcatura si conditiile de drum. De asemenea, se mai numeste si cutie de viteza automata. Poate fi electrica sau hidraulica.

Transmisie CVT
Denumire pleonastica (ca atare, nerecomandata) pentru transmisia variabila continua. V. transmisie variabila continua si CVT.

Transmisie finala
Mecanism reductor plasat in vecinatatea rotilor motoare, specific autovehiculelor grele cu capacitate mare de trecere. Impropriu, dat fiind faptul ca aceasta transmisie nu se regaseste la toate autovehiculele, se foloseste, adesea, acesta denumire si atunci cand este vorba, de fapt, de transmisia principala (v. transmisie principala).

Transmisie manuala
Mecanism de la directia masinii cu schimbator de viteza care este folosit pentru a varia puterea si impulsul de rotatie trimise la rotile tractoare. Transmisia manuala consta intr-o maneta pe care soferul o actioneaza odata cu pedala de ambreiaj pentru a trece dintr-o viteza in alta.

Transmisie prin curea
Sistem prin care actionarea de la cutia de viteza ajunge la roti prin intermediul unor curele de piele sau de cauciuc ale rotilor de transmisie.
Transmisie prin lant
Transmisia de la un arbore la altul prin intermediul unei roti dintate aflate pe fiecare arbore. Rotile sunt legate de un lant care antreneaza dintii rotilor.

Transmisie principala
Angrenajul pinion-coroana dintata (in jargonul automobilistic, cunoscut sub denumirea de grup conic), care permite amplificarea momentului motor primit de la arborele de iesire al cutiei de viteze si transmiterea lui, prin intermediul diferentialului, la arborii planetari ai rotilor motoare. Impropriu, se mai numeste si transmisie finala (v. transmisie finala)

Transmisie selectiva
Transmisia manuala conventionala din zilele noastre, la care fiecare viteza poate fi selectata direct, diferita de transmisia progresiva de la primele autovehicule, la care vitezele trebuiau selectate in ordine.

Transmisie semiautomata
Tip de transmisie la care actionarea ambreiajului se face automat, soferului revenindu-i doar misiunea de a selecta treapta de viteza. Lipsind complet pedala de ambreiaj, ambreierea si debreierea se face hidraulic, electric sau vacuumatic.

Transmisie variabila continua
Tip de transmisie automata bazata pe variatia continua a raportului de transmitere prin intermediul unei curele de transmisie cuplata cu doua fulii cu diametre de antrenare variabile. Acest tip de transmisie elimina, practic, nevoia de a schimba treptele de viteze, ceea ce conduce la o functionare mai lina si mai eficienta a motorului, prin mentinerea sa in interiorul plajei optime de putere. Se mai numeste, impropriu, si transmisie CVT (Continously Variable Transmission). V. CVT.

Trapa
Decupare practicata in pavilionul unei caroserii cu scopul de a patrunde mai mult aer si mai multa lumina in habitaclu, acoperita de un capac culisabil, rabatabil sau translatabil, capac comandat din interior.

Traversa cauciucata
Element de structura pozitionat lateral care este atasat de caroserie sau de sasiu cu ajutorul unor izolatori de cauciuc care au rolul de a absorbi socurile. Datorita componentelor precum suspensiile cu suruburi si barele transversale, inginerii din industria constructiilor de masini pot reduce zgomotul si/sau impactul caroseriei cu un drum accidentat.

Treapta masinii
Tablie orizontala, lunga, pozitionata sub usile masinii care este folosita de pasageri pentru a urca in vehicul.

Triciclu
Unul dintre primele automobile aparute care avea trei roti de bicicleta si o carcasa din tevi de otel.

Tricilindric
(Despre motoare, compresoare) Cu trei cilindri.
Tricilindru
Motor cu ardere interna cu trei cilindri.

Tricorp
Tip de caroserie specifica anumitor autoturisme, care prezinta o degrosare pronuntata a partii fata, la nivelul parbrizului, si alta a partii spate, la nivelul lunetei, profilandu-se, astfel, trei corpuri (volume): compartimentul motor, habitaclul si portbagajul spate; este cunoscuta si sub denumirea de caroserie in trei volume; autoturism cu caroserie in trei volume.

Tripla
In jargonul automobilistic, lampa de semnalizare spate, lampa care, initial, avea trei functii: stop frana, pozitie si schimbare directie de mers; termen folosit, de regula, in sintagma tripla spate.

Tunat
Care a suferit un tuning; in jargonul automobilstilor, este uzuala sintagma masina tunata.

Tuning
Actiune sau preocupare de a imbunatati, regla sau particulariza caracteristicile functionale si/sau estetice ale unui sistem tehnic existent; cu larga utilizare in sintagma tuning auto.

Turbina cu gaze
Motor cu combustie interna, care are o parte mobila numita rotor care are o paleta cu zimti. Aerul este comprimat de primul set de zimti si trimis camerelor de combustie din care gazele de esapament sunt trimise catre ceilalti zimti, generand astfel putere. Procesul este cat se poate de silentios datorita absentei exploziilor interne si al pistoanelor.

Turbocompresor
Este un tip de compresor a carui roata de compresie este actionata de o turbina care se roteste in gazele de esapament. Avantajul e reprezentat de faptul ca energia e gratuita. Dezavantajul este ca trebuie sa existe o cantitate de gaze de esapament pentru a antrena turbocompresorul, caci altfel apare turbo-gaura, iar motorul capata cu greu putere. Din aceasta cauza sistemul turbo s-a impus doar la motorul diesel, care dispune de o cantitate mai mare de gaze de esapament (deoarece si aerul care nu mai este necesar paraseste motorul prin teava de esapament).

Turbodefazare
Termen folosit la turboincarcatoare si care desemneaza intarzierea dintre momentul in care este apasata pedala de acceleratie si timpul in care motorul dezvolta puterea necesara.

Turboincarcator
Dispozitiv performant de incarcare pus in functiune de gazele de esapament ale motorului. Turbina, propulsata de gazele fierbinti din conducta de evacuare, invarte compresorul. Compresorul mareste admisiunea de aer care, combinata cu combustibil aditional, produce mai multa putere. Turboincarcatoarele folosesc intodeauna compresoare centrifuge care functioneaza eficient la viteze rotationale mai mari, produse de turbina de evacuare.

Turometru
Instrument care indica numarul de rotatii pe minut ale motorului.
Twin Spark: Denumirea firmei Alfa Romeo pentru motoarele cu aprindere dubla.
U
UIS
Abreviere preluata din limba engleza pentru Unit Injector System (sistem de injectie unit), sistem comercializat de Bosch care combina pompa de injectie cu injectorul intr-un singur ansamblu. Sistemul este recomandat pentru autovehiculele de mare tonaj, atunci cand puterea pe fiecare cilindru al motorului este mai mare de 80 KW. Se mai numeste si sistem PD (pompa-duza).

Ulei
Uleiul de motor este de diverse tipuri: SAE 5W-30, 10W-30, 10W-40, etc. De exemplu, uleiul de tip 10W-30 se va scurge precum uleiul usor de tipul SAE 10 la temperaturi scazute. W (winter - iarna) inseamna ca este un ulei de iarna. 30 este temperatura de functionare a motorului. Vascozitatea scazuta la temperaturi mici permite uleiului sa circule mai rapid si sa protejeze partile vitale ale motorului. Uleiul cu vascozitate ridicata, la temperaturi mari, previne contactul direct dintre partile metalice ale motorului.

Ulei sintetic
Ulei fabricat pentru imbunatatirea performantelor de ungere, folosind procedeul Fischer-Tropsch, bazat pe convertirea chimica a bioxidului de carbon, monoxidului de carbon si metanului intr-un lichid hidrocarbonic de diverse forme. Bioxidul si monoxidul de carbon sunt generate prin oxidarea partiala a carbunelui sau a altor combustibili lemnosi. Acest procedeu a fost dezvoltat de Germania si utilizat pe scara larga in timpul celui de-al doilea razboi mondial, care a limitat accesul la sursele de titei. Avantaje: vascozitate mai buna la temperaturi scazute, performante mai bune la temperaturi ridicate, puritate ridicata, consum redus de ulei, scade uzura motorului datorita frictiunii reduse, scade consumul de combustibil datorita unei ungeri mai bune a motorului, schimbul de ulei se face la intervale mai mari de timp, rezistenta mai buna la contaminare. Dezavantaje: cost de cateva ori mai mare decat uleiurile minerale, poate cauza probleme garniturilor de etansare mai vechi (posibile scurgeri).

Unghi de alunecare
Diferenta unghiulara dintre directia in care se invarte un pneu si planul rotii. Unghiul de alunecare este cauzat de indoirea peretilor interiori ai pneului si ai suprafetei de rulare. O relatie liniara intre unghiurile de alunecare si fortele de virare indica un pneu usor de controlat.

Unghi de alunecare a pneului
"Unghiul dintre planul median al unei roti directoare supuse la efort transversal (cazul intrarii in viraj sau al rafalelor de vant lateral) si directia reala de deplasare a vehiculului; termen consacrat de SAE, sinonim cu termenul ISO unghi de deriva a pneului. Intr-o exprimare laconica, se foloseste termenul deriva. V. deriva."

Unghi de bracaj
Unghiul pe care il face planul median al rotii cu planul longitudinal median al autovehiculului, atunci cand volanul este rotit la maxim, stanga sau dreapta. Prin extinderea intelesului, se poate vorbi si de un unghi de bracaj la volan, masurat in rotatii ale volanului, stanga sau dreapta, fata de pozitia neutra a acestuia, corespunzatoare mersului in linie dreapta al autovehiculului. Pentru realizarea conditiei de virare neutra, unghiul de bracaj al rotii interioare virajului este intotdeauna mai mare decat cel al rotii exterioare.

Unghi de convergenta
Unghiul ascutit dintre planul median al rotii si axa longitudinala a vehiculului. Acesta este considerat pozitiv atunci cand rotile aceleiasi punti sunt directionate spre interior, in raport cu mersul inainte al vehiculului, si negativ, cand rotile sunt directionate spre exterior. Unghiul de convergenta pozitiv se mai numeste, simplu, si convergenta, iar unghiul de convergenta negativ se ma numeste si divergenta.

Unghi de deriva a pneului
"Unghiul dintre planul median al unei roti directoare supuse la efort transversal (cazul intrarii in viraj sau al rafalelor de vant lateral) si directia reala de deplasare a vehiculului; termen consacrat de ISO, sinonim cu termenul SAE unghi de alunecare a pneului. Intr-o exprimare laconica, se foloseste termenul deriva. V. deriva."

Unghi de fuga
Unghiul ascutit dintre verticala si axa pivotului, masurat in plan longitudinal si privind vehiculul din lateral. Se mai numeste si unghi de inclinare longitudinala a pivotului. Axa pivotului este o linie imaginara care trece prin centrul rotulei superioare si cel al rotulei inferioare a rotii directoare aferente. Unghiul de fuga este considerat pozitiv atunci cand axa pivotului este inclinata spre spate (centrul rotulei superioare este decalat spre spate fata de centrul rotulei inferioare) si negativ, cand inclinarea acesteia este spre fata.

Unghiurile directiei
Unghiuri ale rotilor directoare si ale axei pivotilor facute in raport cu planul longitudinal al autovehiculului sau cu verticala, unghiuri specifice mersului in linie dreapta pentru o anumita sarcina, reglate si controlate cu ajutorul mecanismului de directie. Rolul lor este acela de a imbunatati manevrabilitatea si stabilitatea autovehiculului cat si acela de a atenua uzura prematura a pneurilor. Termenul unghiurile directiei este sinonim cu geometria directiei, termen considerat a fi mai corect din punct de vedere semantic deoarece permite o definire mai completa a cinematicii mecanismului de directie, atat ca unghiuri cat si ca lungimi.

Usa
Element mobil al caroseriei unui vehicul prin care se permite accesul catre locurile amenajate pentru sofer si ceilalti calatori iar, in unele situatii, si pentru bagajele acestora. Se mai numeste si portiera.

Utilitara
Denumire laconica pentru autoutilitara, nerecomandata din punct de vedere al intelesului tehnic (v. autoutilitara).





V
V-Tec
E o deviere a axei cu came de la Honda (la fel ca Vanos de la BMW).

Valvetronic
Denumire comerciala data de BMW sistemului de distributie variabila, lansat in productia de serie in anul 2001, care conduce la eliminarea clapetei de acceleratie de pe motoarele cu aprindere prin scanteie. Mecanismul de distributie tip Valvetronic are un set suplimentar de culbutori, intercalati intre tijele supapelor si came. Acesti culbutori intermediari se pot roti in jurul unui ax prin intermediul unui arbore cu came actionat electonic. Aceasta miscare comandata electronic permite ca, independent de miscarea arborelui cu came al admisiei, sa deschida sau sa inchida supapele de admisie.

Van
Caroserie de autoutilitara derivata, de regula, dintr-o caroserie monocorp de autoturism, amenajata cu o platforma pentru transportul sarcinii utile (max. 1500 kg), in locul destinat banchetei spate si portbagajului.

VANOS
"Abreviere preluata din limba germana pentru VAriable NOckenwellen Steuerung, sistem de distributie variabila dezvoltat de BMW, care permite modificarea duratei de deschidere a supapelor de admisie prin miscarea reazemelor arborelui cu came. Mai nou, BMW a produs si un ""dublu"" VANOS, care permite sa varieze si durata de deschidere a supapelor de evacuare."

Vascocuplaj
Cuplaj cu frecare de forma unui cilindru etans, care se bazeaza pe proprietatile unui material special de a se inmuia si solidifica rapid (in fractiuni de secunda), functie de incalzirea datorata frecarii ce apare intre niste pachete de discuri metalice astfel intercalate incat un disc sa fie solidar cu arborele de intrare si discul urmator cu arborele de iesire al cuplajului. Cea mai cunoscuta aplicatie a vascocuplajului, in domeniul auto, este accea de realiza o legatura flexibila intre rotile puntii fata si cele a le puntii spate, in cazul tractiunii integrale de tip AWD. Se mai numeste si cuplaj vascos.

Vascozitatea
Este consistenta unui mediu fluid. La temperatura camerei, apa e putin vascoasa, iar mierea e inalt vascoasa. Importanta la alegerea uleiurilor de motor, subordonate diverselor clase de vascozitate.

Vehicul
Mijloc de transport, cu sau fara autopropulsie, destinat deplasarii pe una sau mai multe cai de comunicatie (terestre sau subterestre, aeriene sau cosmice, acvatice sau subacvatice).

Vehicul concept
Vehicul prototip cu caracteristici stilistice, functionale si tehnologice noi, menit sa testeze piata si sa socheze clientii, prin prezentarea sa la diferite expozitii. Lansarea sa in productia de serie poate avea loc sau nu, functie de oportunitatile momentului. Atunci cand este vorba despre un autoturism, se foloseste, in general, termenul de concept car, preluat intocmai din limba engleza.

Vehicul de mare tonaj
Vehicul (camion) ce cantareste intre 11 si 15 tone, aici fiind incluse si camioanele de teren.

Vehicul de teren
Vehicul cu capacitate mare de trecere; vehicul destinat utilizarii pe teren neamenajat sau accidentat (de exemplu, vehiculele folosite in constructii sau agricultura).

Vehicul de tonaj mediu
Vehicul care cantareste intre 6 si 11 tone.

Vehicul electric
Denumire generica pentru un vehicul cu actionare electrica. Mai rar, se mai numeste si electrovehicul sau, impropriu, electromobil.

Vidanjera
"Automobil utilitar prevazut cu echipamentele necesare efectuarii operatiunii de vidanjare. Sinonim cu vidanja; impropriu, i se mai spune si vidanjor."

Vilbrochen
Arbore cotit, care transforma miscarea liniara a pistoanelor in miscare rotativa. Vilbrochenul este legat de transmisie.

VIS-A-VIS
Autovehicul cu patru locuri in care doi dintre pasageri stateau fata in fata cu soferul si care era folosit la inceputul secolului XX.

Visco-cuplajul
Este folosit in special de masinile cu tractiune integrala pentru a cupla flexibil axul din fata si din spate. Pot aparea neconcordante intre turatiile din fata si din spate, dar la rasucirea totala a unui ax, visco-cuplajul transfera puterea la axul cu aderenta la carosabil mai buna.

Vizaviu
Caroserie decapotabila de moda veche, prevazuta cu 3 randuri de scaune: randul fata, pentru sofer si insotitor, si alte doua randuri in spate, dispuse fata in fata, pentru pasageri; vehicul avand aceste caracteristici. La origine, vizaviul a fost o trasura de lux avand aceste caracteristici, devenind apoi si stil de caroserie pentru autoturismele de parada.

Voiture Legere
"Masina usoara", din franceza - masina usoara, in special folosita pentru cursele de masini, care se incadreaza intre masinile grele si voiturette. Termenul este folosit rar pentru a descrie masinile de serie si nu a mai fost utilizat dupa anul 1914.

Voiturette
Numele unui autoturism micut lansat pe piata, in 1886, de catre constructorul francez Léon Bollée. Acesta era un triciclu-tandem echipat cu un motor monocilindric de numai 3 CP. De atunci, prin voiturette se intelege, in general, un autoturism de foarte mic litraj (sub 600 cm3).

Volan reglabil
Volan cu posibilitati de reglare pe inaltime si ca inclinare, functie de talia si obisnuintele de sofat ale conducatorului auto.

Volant
Roata metalica masiva atasata la partea spate a arborelui cotit cu scopul de a regulariza turatia motorului, de a induce, inertial, la pornire, sensul de rotire al acestuia si de a permite cuplarea motorului cu transmisia, prin intermediul ambreiajului. Denumirea de volanta, in loc de volant, este incorecta si, ca atare, nerecomandata.

VTEC
Acronim preluat din limba engleza pentru Variable valve Timing and Electronic lift Control (distributie variabila cu deschiderea supapei contolata electronic), solutie brevetata de Honda si conceputa de inginerul Kenichi Nagahiro. La motoarele VTEC, in functie de plaja de turatie in care se afla motorul, calculatorul motorului poate activa, alternativ, o cama cu profil mai rotunjit (pentru turatii joase, sub 3500 rot/min), ceea ce confera motorului un plus de cuplu, deci demaraj mai bun, sau alta cu profilul mai alungit (pentru turatii ridicate, peste 3500 rot/min), ceea ce confera motorului un plus de putere, deci o viteza de deplasare mai mare. NU sunt considerate corecte alte forme de abreviere, precum: V-tec, V-Tec, V-TEC, V-tech, V-TECH, V-Tech, VTECH, vtech, V-TEK, vortech, Vtec etc.

VTG
Abreviere preluata din limba engleza pentru Variable Turbine Geometry (turbina cu geometrie variabila), tip de turbosuflanta comercializata de firma Aerocharger pentru supraalimentarea motoarelor auto.
X
Xenon
Gaz nobil incolor si inodor, folosit la umplerea tuburilor luminiscente pentru a emite o lumina intens stralucitoare chiar si in timpul zilei; acesta confera luminii farurilor o nuanta albastruie.

Xilen
Solvent chimic (C8H11) utilizat pentru dizolvarea petelor de unsoare si de vopsea.

Y
Yala
Mecanism de zavorare a usilor, gurii de alimentare cu combustibil, cutiei de acte etc. In cazul automobilelor, se livreaza, de regula, un set yale pentru care se foloseste o singura cheie.

Yard
Unitate de masura anglo-saxona pentru lungime (1 y = 0,9144 m).

W
Watt
Unitate de masura a puterii (simbol fizic, W). In cazul motoarelor auto, puterea este indicata de catre constructor, in kilowati si in cai putere (1 CP = 736 W).

WHIPS
Abreviere preluata din limba engleza pentru WHIplash Protection System (sistem de protectie a ranirii gatului ca urmare a unor smucituri bruste), dispozitiv de securitate aplicat pentru prima data de Volvo, in 1999, pentru scaunele fata, proiectate pentru a reduce ranirea capului si a gatului in caz de coliziune spate. V. scaun WHIPS.

WOT
Acronim preluat din limba engleza pentru Wide-Open Throttle (Clapeta de acceleratie complet deschisa), regim specific de functionare, in plina sarcina, a unui motor cu ardere interna.

WSS
Acronim preluat din limba engleza pentru Wheel Speed Sensor (Senzor turatie roata).
Z
Zamak
Aliaj de zinc cu aluminiu, cupru si magneziu folosit, in mod traditional, pentru fabricarea carburatoarelor.

ZEV
Acronim preluat din limba engleza pentru Zero Emissions Vehicle (Vehicul cu emisii zero).

Zona de testare a franelor
Suprafata intinsa si neteda folosita pentru diverse teste de manevrabilitate.