Targu Frumos are o populatie de aproximativ 14.000 de locuitori si este asezat pe valea raului Bahlui, la intersectia unor importante drumuri comerciale, de unde si
structura sa multietnica:
-romani;
-sasi;
-evrei;
-armeni;
-ceangai;
-lipoveni.
Prima atestare documentara se realizeaza in 1448, dar cercetarile arheologice au scos la iveala urme mai timpurii de locuire. In apropiere de Targu Frumos se afla mai multe obiective turistice importante:
- statiunea balneo de la Strunga, renumita pentru apele sale minerale;
- Cucuteni, localitate reprezentativa pentru cultura neolitica;
- Miclauseni, unde se afla palatul familiei Sturza, ridicat in 1752.
Orasul este situat intr-o regiune de vie circulatie. Invecinata la nord si sud cu regiuni mult mai inalte, portiunea aceasta cu inaltime mijlocie de 300 m, asezata intre Culuarul Siretului si Campia Moldovei, a fost predestinata prin forma si altitudinea ei mica sa joace rolul unei porti de activa circulatie, denumita Poarta Targului Frumos si de asemenea, destul de nimerit si Seaua Ruginoasei. Intotdeauna a existat o circulatie transversala prin aceasta regiune, avand ca tinta ultima schimbul de produse. Este situat la intersectia drumurilor ce leaga orasele:
-Iasi;
-Roman;
-Pascani;
-Harlau.
Este cuprins la nord si sud intre doua masive deluroase de peste 4-500 m, iar la est de intinsa Campie a Moldovei, regiunea prezinta forma tipica de sa, sau poarta naturala menita nu numai sa faca legatura intre regiuni ci, sa concentreze si cai de comunicatie de foarte mare insemnatate.
Prin forma si asezare, regiunea aceasta este de necontenit treacat, a fost cautata din cele mai vechi timpuri de om. E una dintre regiunile cu cea mai veche populatie din Romania. Totusi aceasta populatie nu a putut ramane statornica peste timp, desi mai toate populatiile locuitoare au fost sedentare; o pupulatie a luat locul alteia.
Ca poarta de trecere Targu Frumos a primit influente omenesti foarte variate. De aceea, regasim astazi in viata omeneasca locala, numeroase elemente aduse din alte parti, cateodata din regiuni chiar foarte departate.
Alaturi de bisericile lipovene, mai exista trei biserici ortodoxe cu urmatoarele hramuri:
- Cuvioasa Paraschiva - ctitoria domnitorului Petru Rares;
- Sfantul Nicolae;
- Sfintii Apostoli Petru si Pavel - in constructie;
- una romano-catolica, Sfantul Antonie.
Amplasare
47°12′35″N, 27°00′47″E
Ţară
România
Judeţ Iaşi
Atestare documentară 1448
Populaţie
14.000 locuitori
Suprafaţă
15,13 km²
Densitatea populaţiei
900 loc./km²
În 1930 se mai găseau doar 11 armeni, pe când în 1894 erau 73, iar mai înainte şi mai mulţi. În afară de români, ruşii lipoveni sunt ceva mai numeroşi faţă de numărul de locuitori de alte etnii şi numărul acestora este în creştere. Există în comunitatea ruso-lipovenească doua biserici proprii şi mahalaua lor deosebită. Spre deosebire de armeni însă, aceştia îmbrăţişează mai cu seamă ocupaţii agricole.
